Studiu Privind Valorificarea Resurselor Turistice Rurale Specifice Zonei Iam

Cuprins licenta Cum descarc?

CUPRINS 1
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1 
CERCETARI PRIVIND TURISMUL RURAL IN ROMANIA 4
1.1 Aparitia turismului rural romanesc 4
1.2 Rolul resurselor turistice in dezvoltarea turismului rural romanesc 5
1.2.1 Resursele si potentialul turistic natural 5
1.2.2 Resursele si potentialul turistic antropic 10
1.2.3 Rolul potentialului turistic in dezvoltarea activitatilor de turism rural 14
1.3 Valorificarea satului romanesc prin turism rural 16
1.3.1 Impactul formelor de turism rural asupra spatiului rural 16
1.3.2 Tipuri de sate turistice 20
1.3.3 Turismul in mediul rural si implicatiile acestuia in dezvoltarea agriculturii 24
1.3.4 Punerea in valoare a spatiului rural prin turism rural 25
CAPITOLUL 2 
SUCCINTA DESCRIERE A LOCATIEI GEOGRAFICE SI EVOLUTIEI ISTORICE A ZONEI IAM 
28
2.1 Asezare geografica 28
2.2 Cai de acces 28
2.3 Scurta evolutie istorica 32
CAPITOLUL 3 
PREZENTAREA RESURSELOR NATURALE SI ANTROPICE ALE ZONEI IAM CA POTENTIAL DE BAZA A ACTIVITATII TURISTICE RURALE ... 
37
3.1 Resurse naturale 37
3.1.1 Relief 37
3.1.2 Clima 38
3.1.3 Fauna si vegetatie 38
3.1.4 Hidrografie 39
3.2 Resurse antropice 39
3.2.1 Scurta caracterizare economica a zonei 41
3.2.2 Populatia si asezarile specifice zonei 42
3.2.3 Particularitatile agriculturii din zona 44
CAPITOLUL 4 
STUDIU PRIVIND VALORIFICAREA RESURELOR TURISTICE SPECIFICE ZONEI IAM 
47
4.1 Prezentarea resurselor cu specific agroturistic din zona Iam 47
4.1.1 Caracteristicile satului 48
4.1.1.1 Arhitectura specifica 49
4.1.1.2 Stilul specific de viata 50
4.1.2 Ocupatiile caracteristice 54
4.1.3 Traditii si obiceiuri 55
4.2 Tipuri de turism practicabile in arealul studiat 63
4.3 Sugestii de utilizare a resurselor turistice rurale din arealul Iam conccentrat intr-un plan 64
CONCLUZII 76
BIBLIOGRAFIE 78


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Chiar daca divina muza a istoriei KLIO este destul de retinuta in a ne oferi date mai ample despre localitatea Iam, totusi din putinele cate ne-a oferit putem constitui aproape complet evolutia istorica a acestei localitati conturandu-i configuratia etnico-istorica sub raportul cultural-religios. Dar pentru a reusi creonarea acestui cadru istoric va trebui sa incepem analiza si aprofundarea acestor fapte '' ab incipio'' - cu inceputul - Astfel un inscris din anul 1355 aminteste ca pe timpul regilor urmasi ai lui Arpad si Gyula Stefan (cel Sfant), romanii ortodocsi din Iam erau obligati sa platesca ''dari'' anuale arhiepiscopului ''catolic'' din Calocea. Inscrisul introdus in cursul evenimentelor si realitatii socio-istorice. Dar se pot solicita de la o comunitate care le poate achita. In consecinta deducem ca Iam-ul de acum 647 de ani a avut radacini istorice in trecut cu mult inainte de anul 1355. Fiind plasat ca localitate in pusta fertila, udata de raul Caras (CARASUS dupa geograful anonim din Ravena, ne dam si mai bine seama de aceasta existenta sociala a localitatii Iam distantat de raul Caras la nici doi kilometri. Se stie din documente sigure ca marile civilizatii etno-istorice au aparut si s-au dezvoltat in zonele riverane ale unor cursuri de apa.
In aceasta vara amenajandu-se cursul raului Vicinic pe sectorul Macoviste-Iam, in apropierea satului Iam, s-au gasit morminte cu practica incineratiei si a pastrarii oaselor si cenusii in urne de metal apartinind protoistorice a bronzului (secolul IV). Dovada aceasta arheologica ne indreptateste sa localizam Iam-ul intre cele mai vechi asezari ale Banatului sud-vestic cu ramificatii etnice in preisorie.
Sub raport etnico-lingvistic locuitorii Iamului au fost si au ramas romani, asa cum au rasarit din increngatura daco-latina inainte cu 1700 de ani, cu toate ca au haladuit sub stapanire straina vreme de aproape sase secole.
Sub unghi religios Iementii au fost si au ramas prin excelenta copii buni si devotati ai Bisericii Ortodoxe Rasaritene, asa cum i-au botezat dupa toate probabilitatile episcopii si preotii castrului episcopal-latin de la batrana cetate Arcidava Recidiva asezata pe la anii 535 pe dealul ,,Chiliilor" de la Varadia de astazi.
CAPITOLUL 1
CERCETARI PRIVIND TURISMUL RURAL IN ROMANIA
1.1 APARITIA TURISMULUI RURAL ROMANESC
Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.
Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural.
Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii '20-'30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unei asezari rurale.
Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator, caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica interantionala procedeaza la identificare asi selectarea unor localitati rurale representative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a atabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.
Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973 se declarau, experimental, sate de inters turistic, demumite ,,sate turistice", urmatoarele 14 localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea).
In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism ,,Carpati" Bucuresti si contracte pe piata externa, se realizeaza o bresa - prin intermediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR) - pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.
Scurta perioada de ,,oficializare" a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in anul 1989.
Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana pentru Dezvolatare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) - 1994 -, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu Privind Valorificarea Resurselor Turistice Rurale Specifice Zonei Iam.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Alecu I., Constantin N., Agroturism si marketing agroturistic, Editura Ceres, Bucuresi, 2006.
Bacanaru L., Clasificarea functionala a asezarilor, Probleme de geografie, vol.X, Bucuresti, 1963.
Birou V., Oameni si locuri in Caras, Ed. Facla, Timisoara, 1982.
Bretcu A., Minica M., Agroturism in Caras - Severin, Ef. Murgu Resita, 1998.
Butler, R., Hall M., Jenkis J., Tourism and recreation in rural areas, John Wiley and Sons, London, 1997.
Ciolac Mariana Ramona, Management in turism rural si agroturism, Editura Eurostampa, Timisoara, 2009.
Ciumasu Ioana Cristina, teza de doctorat Strategia dezvoltarii turismului in Romania, Chisinau, 2001.
Csosz I., Agroturism si Turism Rural, Editura Mirton, Timisoara, 2007
Glavan V., Turism rural, Agroturism, Turism durabil, Ecoturism, Editura Ecoprint, Bucuresti, 2003.
Iancu T., Economie agrara, Editura Agroprint, Timisoara 2007.
Mihailovici Traian, Monografia Parohiei Iam, 2003.
Petroman I., Bazele turismului, Editura Mirton, Timisoara, 2005.
Pet Elena, Marketing agrar, Editura Marineasa, Timisoara, 2004.
Popescu Corina, teza de doctorat Turismul romanesc in contextul integrarii in Uniunea Europeana, Chisinau, 2008.
Rusnac Mircea, Istoria Banatului, Cea mai veche cale ferata din Romania actuala: Oravita-Bazias, 2011. 
Rusna Mircea, Din trecutul Vaii Almajului, 2011.
Zaberca V.M., Satul Banatean contemporan, Ed. Hestia, Resita, 1995.
*** Raportul anual al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Bucuresti, 1998.
*** www.banaterra.eu
*** www.primariaonline.ro


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!