Studiul caracteristicilor fizico-structurale și biochimice asupra frunzelor roșii de viță de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L

Cuprins licență Cum descarc?

Cuprins ...3
Lista figurilor .4
Lista tabelelor .5
Introducere .6
PARTEA I
Capitolul 1 - CARACTERISTICI SI PARTICULARITATI ALE APARATULUI FOLIAR AL VITEI DE VIE ..8
1.1 Consideratii morfologice privind aparatul foliar al vitei de vie 8
1.2 Consideratii generale asupra pigmentilor din apratul foliar al vitei de vie 11
Capitolul 2 - PODGORIA IASI 14
PARTEA a II-a - CONTRIBUTII PROPRII
Capitolul 3 - SCOPUL SI OBIECTIVELE CERCETARILOR .24
Capitolul 4 - CADRUL ORGANIZATORIC SI INSTITUTIONAL DE DESFASURARE A CERCETARILOR 26
4.1 Metode de cercetare 27
4.2 Materialul biologic utilizat ..31
Capitolul 5 - REZULTATELE CERCETARILOR EXPERIMENTALE ..36
5.1. Analiza principalelor caracteristici biometrice ale frunzelor (metoda nedestructiva) .36
5.2. Analiza continutului in clorofila al materialului biologic (metoda nedestructiva) 38
5.3. Analiza parametrilor cromatici (metoda nedestructiva) .43
5.4. Analiza continutului total de umiditate .46
5.5. Analiza continutului de substanta uscata totala ..50
5.6. Analiza continutului in cenusa ..54
5.7. Analiza continutului in antociani monomerici si compusi fenolici totali ..57
Capitolul 6 -  CONCLUZII ...60
Bibliografie .62

Extras din licență Cum descarc?

PARTEA 1
INTRODUCERE
Vita de vie face parte din familia Vitaceae, familie ce cuprinde un numar mare de soiuri si taxoni, raspanditi pe un areal larg cu o plasticitate ecologica ridicata. Datorita formarii principalelelor specii ale genului Vitis in trei arii ecologice diferite, acestea prezinta caracteristici morfologice diferite.
Vitaceaele sunt reprezentate prin 12 genuri, dupa cei mai multi autori, iar dupa unii, prin 14 sau chiar 18 genuri si cca. 1100 specii, raspandite pe un areal geografic foarte larg. Dintre acestea genul Vitis este cel mai important, deoarece cuprinde speciile de vita de vie care se cultiva pentru productia de struguri si cele care se folosesc pentru portaltoi.
Se cunosc 108 specii, raspandite in zonele temperate, subtropicale si tropicale din Europa, Asia, America de Nord, America Centrala, America de Sud. Din celee108 specii, numai 60 sunt bine identificate: 33 specii americane, 27 specii asiatice, in care se include specia Vitis vinifera L.
Viticultura (lat. vitis - vita de vie; cultura -  cultivare, ingrijire), ca ramura de baza a agriculturii, a insotit formarea si dezvoltarea civilizatiei umane de-a lungul timpului, reprezentand si astazi o ocupatie de baza, datorita avantajelor economice si sociale pe care le prezinta (Mustea, 2004).
Monitorizarea si analizarea genului Vitis L. a reprezentat si reprezinta o importanta operatiune in vederea diversificarii conveierului varietal si producerii de noi soiuri adaptate mai bine la conditiile climatice din tara noastra. In momentul de fata, amelioratorii se confrunta cu problama lipsei studiilor stiintifice amanuntite si de actualitate, conducand la restrangerea posibilitatilorrde a se efectua operatiuni de ameliorare asupra unor genotipuri valoroase.
Colorarea frunzelor toamna este un fenomen care afecteaza frunzele verzi ale multor specii. In putine saptamani, frunzele verzi devin rosii, galbene, mov, portocalii, roz, magenta, albastre si negre. Acest fenomen poarta si denumirea de foliaj de toamna.
La vita de vie ca si la alte alte plante, culoarea verde este datorata prezentei clorofilei din frunze. Se gaseste intr-o cantitate abundenta in celulele frunzei pe perioada de crestere si verdele clorofilei domina culorile oricarui alt pigment prezent in frunza.
Clorofila are o functie vitala pentru planta: capteaza razele solare si foloseste energia rezultata pentru a hrani planta- zaharuri simple care sunt produse din apa si dioxid de carbon. Aceste zaharuri sunt nutrientii de baza ai plantei - singura sursa de carbohidrati necesara plantei pentru crestere si dezvoltare. In acest proces de producere a hranei, clorofila se ,,rupe", consumandu-se in continuu. Pe durata sezonului de crestere, planta inlocuieste mereu clorofila pierduta, deci proportia este destul de mare pentru a mentine coloritul verde al frunzei.
Spre sfarsitul verii, cand ziua se scurteaza si temperaturile sunt mai scazute, tesuturile conducatoare prin care se transporta nutrientii se inchid gradual datorita unui strat special de celule blocatoare care se formeaza la baza frunzei. Pe masura ce acest strat de celule blocatoare se dezvolta, cantitatile de apa si de minerale care patrund in frunza sunt reduse treptat, apoi brusc - in acest timp clorofila incepe sa se piarda. Deseori vasele raman inca verzi dupa ce tesutul dintre ele isi schimba complet culoarea.
O mare parte din clorofila este stocata in aparatul fotosintetic II (Light Harvesting Complex II or LHC II), cea mai complexa structura proteica de pe Pamant. LHC II este locul in care lumina este captata pentru fotosinteza. Este localizata in membrana tilacoida din cloroplast si este compusa din apoproteine si cativa liganzi, cele mai importante fiind Clorofila A si B. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie, acest sistem este intrerupt. Clorofila se degradeaza prima.
Studii recente arata ca degradarea clorofilei este catalizata de reducerea clorofilei b, care se reduce in 7-hidroximetil clorofila A, care se reduce pana la Clorofila A. Se crede ca astfel se destabilizeaza intregul sistem, fapt care duce la destramarea apoproteinei. O enzima importanta in aceasta destramare este FtsH6, care apartine familiei de proteaze.
Clorofila se transforma in tetrapirole incolore cunoscute ca clorofila nonfluorescenta catabolizata (NCCS). In timp ce clorofila se degradeaza, pigmentii galbeni, ascunsi de xantofile si cei portocalii de beta-caroten ies la suprafata. Acesti doi pigmenti sunt prezenti tot timpul insa, cei rosii, antocianici sunt sintetizati dupa ce jumatate din clorofila este degradata. Aminoacizii rezultati sunt depozitati pe tot parcursul iernii in radacini, lastari, si trunchi pana in primavara cand vita de vie porneste in vegetatie din nou.

Fisiere în arhivă (1):

 Studiul caracteristicilor fizico-structurale si biochimice asupra frunzelor rosii de vita de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L.pdf

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Banu C., Nour Violeta, Sahleanu E., Barascu E., Stoica A., 2010 - Alimente functionale, suplimente alimentare si plante medicinale. Edit. ASAB, Bucuresti.
2. Beceanu D., Anghel R., Filimon V. R., 2011 - Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentara: struguri, fructe, legume. Edit. PIM Iasi, Romania.
3. Bergmeyer H.U., 1974 - Methods of enzymatic analysis. Vol. 1. Academic Press, New York. 2nd Edition
4. Biber P. D., 2007 - Evaluating a chlorophyll content meter on three coastal wetland plant species. J. of Agricultural Food and Environmental Sciences.
5. Boyer J. S., Wong S. C., Farquhar G. D., 1997 - CO2 and water vapor exchange across leaf cuticle (epidermis) at various water potentials. Plant Physiology
6. Burzo I., 2014 - Modificari climatice si efectele asupra plantelor horticole. Ed. Sitech, Craiova
7. Burzo I., Dejeu L., Serdinescu A., Badulescu L., 2005 - Fiziologia plantelor de cultura. Vol. III, Fiziologia vitei de vie. Edit. Elisavaros, Bucuresti.
8. Cotea D. V., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V. V., 2000 - Podgoriile si vinurile Romaniei. Ed. Academiei, Bucuresti.
9. Cotea D. V., Zanoaga C., Cotea V. V., 2009 - Tratat de oenochimie, Vol. I. Ed. Academiei Romane, Bucuresti, Romania
10. Cotovanu Roxana, Rotaru Liliana, 2011 - Colectia ampelografica a Facultatii de Horticultura Iasi, sursa de germoplasma viticola. Lucrari stiintifice USAMV Iasi, Seria Horticultura Iasi
11. Constantinescu G., 1970 - Ampelografia Romaniei, vol. I. Editura Academiei, Bucuresti.
12. Damian Doina, Calistru G., Savin C., Vasile A., Zaldea G., 2006 - Valoarea agrobiologica si tehnologica a unor soiuri noi si clone de vita de vie create la SCDVV Iasi. Lucrari stiintifice U.S.A.M.V. Iasi, Seria Horticultura
13. Davies K. M., 2004 - Plant pigments and their manipulation. Annual plant reviews. Vol. 14, CRC Press, Boca Raton, Florida, USA
14. Dobrei A., 2003 - Viticultura. Ed. Agroprint, Timisoara.
15. Dobrei A., Rotaru Liliana, Mustea M., 2005 - Cultura vitei de vie. Ed. Solness Timisoara.
16. Filimon V. R., Filimon Roxana, Rotaru Liliana, 2014 - Characterization of some Vitis vinifera L. indigenous varieties by analysis of leaf photosynthetic pigments. Buletin USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultura
17. Filimon V. R., Filimon Roxana, Rotaru Liliana, 2014 - Determination of the polyphenol oxidase activity in relationship to total phenolic and anthocyanin content of some Romanian vine varieties (Vitis vinifera L.) for table grapes.
18. Giusti M. M., Wrolstad R. E., 2003 - Acylated anthocyanins from edible sources and their applications in food systems. Biochem. Eng. J.
19. Kato M., Shimizu S., 1985 - Chlorophyll metabolism in higher plants vi. involvement of peroxidase in chlorophyll degradation. Plant Cell Phys.
20. Keller M., 2010 - The science of grapevines: anatomy and physiology. Academic Press, Elsevier Inc.
21. Lee J. H. si Schwartz S. J., 2005 - Analysis of Carotenoids and Chlorophylls in Foods in Methods of Analysis of Food Components and Additives (editor Otles S.). CRC Press, Taylor & Francis Group, Boca Raton, FL.
22. Lovisolo C., Schubert A., Restagno M., 1996 - Photosynthesis of grapevine leaves of different age at high and low light intensity.
23. Mustea M., 2004 - Viticultura. Bazele biologice, infiintarea si intretinerea plantatiilor tinere de vii roditoare. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.
24. Oprea S., Moldovan S. D., 2007 - Ameliorarea vitei de vie in Romania. Ed. Poliam, Cluj-Napoca.
25. Rotaru Liliana, 2009 - Soiuri de vita de vie pentru struguri de vin. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.
26. Rotaru Liliana, Mustea M., Petrea G., Nechita B., 2010 - New creations vinifera for table grapes intended for the restrictive conditions of culture of the North-Eastern zone of Romania. USABT - Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology
27. Rotaru Liliana, Stoleru V., Filipov F., Mustea M., Petrea G., 2011 - The influence of the "terroir" concerning the quantity and quality of grapes yield at white grapevine varieties growing in the Iasi vineyard. Jornal of Life Sciences.
28. Tardea C., 2007 - Chimia si analiza vinului. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.
29. Wermelinger B., Koblet W., 1990 - Seasonal growth and nitrogen distribution in grapevine leaves, shoots and grapes. Vitis
30. Willows R. D., 2004 - Chlorophylls. In Plant pigments and their manipulation. Annual plant reviews. Vol. 14 (ed. Davies K. M.). CRC Press, Boca Raton, Florida, USA
31. Wrolstad R. E., 2004 - Anthocyanin pigments-bioactivity and coloring properties. J. of Food Science, www.ift.org.