A. STUDIUL DINAMIC AL AUTOMOBILULUI 6 A.1. Studiul solutiilor similare 6 1.1 Solutii similare 6 1.2. Etape de dezvoltare 19 A.2. Alegerea parametrilor principali ai automobilului 24 2.1. Solutia de organizare generala si amenajare interioara 24 2.1.1. Modul de dispunere a echipamentului de tractiune 24 2.1.2. Dimensiunile principale 24 2.1.3. Amenajarea interioara 25 2.2 Masa autovehiculului, repartizarea masei pe punti si determinarea coordonatelor centrului de masa 29 2.2.1. Masa utila 29 2.2.2. Masa proprie 30 2.2.3. Centrul de masa. Coordonatele centrului de masa 30 2.3. Alegerea pneurilor si determinarea razelor rotilor 32 A.3. Definirea conditiilor de autopropulsare 34 3.1. Rezistentele la inaintarea automobilului 34 3.1.1. Rezistenta la rulare 34 3.1.2. Rezistenta aerului 35 3.1.3. Rezistenta la urcarea pantei 36 3.1.3.1 Determinarea rezistentei totale a drumului 37 3.1.4. Rezistenta la demarare 37 3.2. Ecuatia generala de miscare rectilinie a automobilului 39 A.4. Calculul de tractiune 42 4.1. Alegerea marimii randamentului transmisiei 42 4.2. Determinarea caracteristicii exterioare a motorului 42 4.2.1 Alegerea tipului motorului 43 4.2.2 Determinarea analitica a caracteristicii exterioare a motorului 43 4.3. Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei autovehiculului 47 4.3.1 Determinarea valorii maxime a raportului de transmitere 47 4.3.1.1 Limitarea de catre aderenta a valorii maxime a raportului de transmitere 48 4.3.2 Determinarea valorii minime a raportului de transmitere 49 4.3.3 Determinarea valorii raportului de transmitere al primei trepte din cutia de viteze 49 4.3.4 Determinarea numarului de trepte si calculul rapoartelor de transmitere din cutia de viteze 49 B. PERFORMANTELE AUTOMOBILULUI 51 5.1. Performantele dinamice de trecere 51 5.1.1. Bilantul de tractiune si caracteristica de tractiune 51 5.1.2. Bilantul de putere si caracteristica puterilor 55 5.1.3. Factorul dinamic si caracteristica dinamica 58 5.2. Performantele de demarare 61 5.2.1. Acceleratia automobilului si caracteristica acceleratiilor 61 5.2.2. Timpul si spatiul de demarare 62 5.3. Performante de franare 65 5.3.1 Capacitatea de decelerare a automobilului 65 5.3.2 Caracteristica timpului si spatiului de franare 66 C.1. PUNTEA MOTOARE SPATE 70 6.1. Studiul solutiilor similare 70 6.2. Transmisia principala 71 6.2.1. Schema de organizare 71 6.2.2. Elemente de calcul 73 Calculul danturii la inconvoiere prin metoda Lewis 75 6.2.3. Calculul arborilor 85 6.2.3.1. Predimensionarea arborelui pinionului 85 6.2.3.2. Calculul reactiunilor din reazeme si ridicarea diagramelor de momente 85 6.3. Diferentialul 86 6.3.1. Organizarea cinematica a diferentialului 87 6.3.2.Elementele de calcul de rezistenta ale diferentialului 88 6.4. Transmisia la rotile motoare 93 6.5. Mecanismul de ghidare al puntii al puntii 97 C.2. SISTEMUL DE FRANARE 99 7.1. Alegerea tipului constructiv si a schemei de organizare 99 7.2. Sistemul principal de franare 101 7.3. Calculul si constructia mecanismelor de franare ale rotilor fata 102 7.3.1. Calculul franei disc 102 7.4. Verificarea la uzura 105 7.5. Verificarea termica a franelor 107 7.6. Actionarea hidraulica a franelor 107 7.7. Calculul si constructia mecanismului de actionare a sistemului de franare 108 7.8. Dispozitve speciale pentru marirea eficacitatii franarii 110 D.8. ANALIZA CONCURENTEI PENTRU VIBRATIILE IN SUPORTII MOTOR SI ZGOMOTUL PRODUS DE SISTEMUL DE ADMISIE 113 8.1. Aspecte generale NVH 113 8.1.1 Introducere 113 8.1.2 Surse de zgomote si vibratii 113 8.1.3 Tipuri de zgomote 114 8.1.4 Activitatile NVH 114 8.1.5. Armonica fundamentala a unui motor 114 8.1.6 Achizitia datelor si procesarea lor 115 8.2 Teste si masuratori 116 8.2.1 Vibratii de joasa si medie frecventa ale suportilor motor 116 8.2.1.1 Notiuni generale 116 8.2.1.2 Rezultate ale testelor 117 8.2.2 Zgomotul produs de admisie 118 8.2.2.1 Notiuni generale 118 8.2.2.2 Specificatii NVH 119 8.2.2.3 Rezultate ale testelor 120 BIBLIOGRAFIE 122
Solutii similare Pentru abordarea proiectarii unui nou tip de autovehicul, tinand seama de datele impuse prin tema, care precizeaza anumite particularitati legate de destinatia si performantele acestuia, este nevoie, intr-o prima etapa, sa se caute solutii constructive, deja existente, avand caracteristici asemanatoare cu cele ale autovehiculului cerut. Literatura de specialitate cuprinde, pentru fiecare categorie de autovehicule, informatii legate de organizarea generala, de modul de dispunere a echipamentului de tractiune, de parametrii constructivi si de capacitatea de incarcare, de organizarea transmisiei, tipul sistemelor de directie, franare, suspensie etc. Analizand toate aceste informatii si avand in vedere tendintele de dezvoltare pentru fiecare categorie de autovehicul, se pot stabili printr-o metoda de studiu comparativa, ca punct de plecare de la datele initiale din tema de proiectare, caracteristici constructive si de utilizare necesare calculului de predimensionare, cum ar fi: organizarea generala, amenajarea interioaram dimensiunile geometrice, greutatea autovehiculului si repartizarea sa pe punti, alegerea pneurilor etc. Pentru exemplificare, in cele ce urmeaza se prezinta, pentru segmentul autoturismelor 4x4 cu capacitatea de a transporta 5 persoane si viteza maxima de 240 km/h, principalii parametri constructivi si ai performantelor pentru un numar de 6 autovehicule. 1. Audi A4 2.0 TFSI Quattro Putere [kW la rot/min] 157/5200 Viteza maxima [km/h] 250 Acceleratia de la 0-100 km/h [s] 6.6 Lungime [mm] 4703 Latime [mm] 1826 Inaltime [mm] 1427 Masa proprie [kg] 1595 Masa totala [kg] 1970 AUDI AG, cunoscut simplu ca Audi, este un producator de automobile din Germania, cu sediul in Ingolstadt, landul Bavaria. Capitalul societatii Audi este detinut aproape in totalitate (99,14%) de Grupul Volkswagen. Audi a lansat primele fotografii oficiale cu noua serie A4, fabricata pe platforma B8 in august 2007, si a prezentat marelui public masina la salonul auto Frankfurt Auto Show in septembrie 2007. Au fost disponibile in versiunea Sedan-ul si Avant. Avant a fost prezentat publicului in martie 2008 la Geneva Auto Show. A4 B8 are aceleasi elemente ca si A5 coupe. Fata de sasiul anterior de A4, axul frontal a fost mutat mai in spate relativ la pozitia motorului. Prin acest lucru masa motorului apasa mai in spate, imbunatatind balanta masei toatale, acum fiind distribuita mai uniform pe toate cele patru roti. Raportul static relativ fata:spate al lui B8 este de aproximativ 55:45, depinzand de varianta de caroserie si de motorul ales. A4 B8 a crescut cu 120 miliimetrii fata de anteriorul B7, oferind mai mult spatiu pentru picioarele pasagerilor din spate. Desi dimensiunile generale au crescut, masa totala a scazut cu aproximativ 10%. Portbagajul a ajuns si el la 480 litri la versiunea sedan. A4 Avant are o capacitate maxima de 1 430 litri. 2. BMW 320i xDrive Putere [kW la rot/min] 137/5200 Viteza maxima [km/h] 232 Acceleratia de la 0-100 km/h [s] 7.4 Lungime [mm] 4624 Latime [mm] 1811 Inaltime [mm] 1429 Masa proprie [kg] 1545 Masa totala [kg] 2010 BMW, acronimul pentru Bayerische Motoren Werke AG (in romana Uzina Bavareza de Motoare SA), este un producator german de automobile, motociclete si motoare. BMW este o companie germana organizata ca societate pe actiuni, inregistrata in DAX la Bursa din Frankfurt. Chiar si prima generatie a acestei limuzine de clasa medie a reusit sa degaje entuziasm datorita performantelor sportive, o caracteristica speciala pentru segmentul limuzinelor compacte din perioada aceea, si in acelasi timp, sa convinga gratie economiei de combustibil pe care o facea. Astazi, BMW Seria 3 datoreaza aceste rezultate exceptionale pachetului de masuri BMW EfficientDynamics, oferit standard la toate modelele din gama. Ce inseamna Efficient Dynamics? Simplu spus: motoarele au un grad ridicat de eficienta, administreaza inteligent energia, in timp ce constructia ultrausoara si aerodinamica optimizata duc la o dinamica mai buna, cuplata cu o reducere semnificativa a consumului de combustibil. Cea mai semnificativa caracteristica din cele pe care le prezinta gama de motoare este echilibrul deosebit dintre performanta si consumul de combustibil. Toate modelele din gama BMW Seria 3 au un nivel al consumului si al emisiilor mai mic decat cei mai apropiati rivali in fiecare din clasele respective de perfomanta, pastrand in acelasi timp cele mai bune caracteristici dinamice din segment. Cei de la BMW fac si o comparatie, pentru a intelege lungul drum parcurs in acest sens: in timp ce un model BMW 324d din 1985, cu o putere de 86 CP, avea un consum mixt de 6,9 litri de motorina pe o distanta de 100 km, cel mai recent varf de gama Seria 3 diesel, BMW 335d, are o putere mai mare cu exact 200 CP, dar consuma cu 0,2 litri mai putin pe aceeasi distanta! 3. BMW 530d xDrive Putere [kW la rot/min] 190/4000 Viteza maxima [km/h] 250 Acceleratia de la 0-100 km/h [s] 6.0 Lungime [mm] 4899 Latime [mm] 1860 Inaltime [mm] 1464 Masa proprie [kg] 1865 Masa totala [kg] 2405 Vanzarile gamei BMW Seria 5 au ajuns deja la un volum de peste 5,5 milioane de unitati din cele cinci generatii ale modelului - acum, un nou capitol este gata sa continue povestea de succes a gamei BMW Seria 5 Sedan. In timp ce a sasea generatie urmeaza cat se poate de firesc mostenirea lasata de predecesorii sai, originile sale se regasesc cu mult timp in urma. Inca de la inceputul anilor '60, BMW si-a dezvoltat un profil puternic si distinct ca producator de limuzine cu patru usi pentru segmentul mediu - sportive, dar elegante, puternice si oferind tehnologii inovatoare. Prin lansarea unei caroserii in trei volume, cu patru usi, motoare amplasate longitudinal in fata, tractiune spate si o suspensie elaborata, BMW a pus bazele unui arhitecturi care avea sa ramana o referinta pentru limuzinele sportive pana in zilele noastre. Inca de la inceput, a cincea generatie a gamei BMW Seria 5, lansata in 2003, a iesit in evidenta prin designul impresionant si tehnologia inovatoare. Inca o data, atat versiunea sedan, cat si cea Touring - lansata in 2004 - au stabilit noi standarde in termeni de siguranta activa, sisteme de asistare a conducatorului si eficienta. Limbajul de design specific marcii BMW , cu suprafete convexe si concave, precum si tranzitiile cursive au oferit celei de-a cincea generatii a gamei BMW Seria 5 o nota caracteristica aparte, in care interiorul cu functiile sale bine definite au scos in evidenta, mai presus de orice, sistemul de control iDrive disponibil in pachetul de dotari standard. Motoarele cu carter din aluminiu sau din aliaj de aluminiu si magneziu, precum si sectiunea frontala a automobilului care era o constructie usoara din aluminiu au asigurat un echilibru deosebit de bun a repartitiei masei intre puntea fata si cea spate. O alta componenta importanta, ce a reprezentat o dezvoltare noua la acea vreme, a fost puntea spate, care de asemenea era integral realizata din aluminiu. DSC Dynamic Stability Control (Control Dinamic al Stabilitatii) a fost o alta inovatie semnificativa care a contribuit la excelenta tehnologie a suspensiei de care dispunea automobilul, in special prin gama larga de functii. Aceeasi superioritate a fost oferita, pentru prima data, de Active Steering (directie activa) si Adaptive Drive (transmisie reglabila) cu reglaj electronic al amortizoarelor si gestiune a stabilitatii antiruliu. Ca puncte de interes in domeniul asistentei conducatorului, a cincea generatie a gamei BMW Seria 5 a fost echipata cu tehnologii avansate precum Head-Up Display si BMW Night Vision, Active Cruise Control (tempomat activ) cu functie Stop & Go si Lane Departure Warning (avertizare la parasirea sensului), introduse ca sisteme noi in automobil. Gama de motoare de la BMW Seria 5 a fost extinsa la cinci propulsoare pe benzina si patru versiuni diesel a caror putere variaza intre 125 kW/170 CP pentru BMW 520i si 270 kW/367 CP pentru BMW 550i. In schimb, BMW M5 si BMW M5 Touring sunt echipate cu un motor de mare turatie, V10 cu capacitatea 5,0 litri, cu o putere maxima de 373 kW/507 CP. Din anul 2007 toate versiunile celei de-a cincea generatii a gamei BMW Seria 5 au fost imbunatatite o data cu introducerea in pachetul de dotari a tehnologiilor BMW EfficientDynamics, care variaza in functie de model. Inovatii precum recuperarea energiei la franare, indicator al punctului de schimbare recomandat al treptelor de viteze, control activ al flapsurilor de aer si componente auxiliare controlate inteligent ofera tuturor modelelor din respectiva clasa un echilibru nemaiintalnit intre performante si economia de combustibil. Punctul de referinta cel mai avansat pentru eficienta in segmentul superior a fost, in special, modelul BMW 520d, cu un consum mediu in ciclul de testare EU de 5,1 litri/100 kilometri si un nivel al emisiilor CO2 de 136 g/ km, valori-record in acest segment in ciuda unei puteri a motorului de 130 kW/177 CP. Prin designul frapant, tehnologiile inovatoare si eficienta remarcabila, a cincea generatie BMW Seria 5 a continuat istoria de succes a acestei game de modele. Timp de patru ani la rand, intre 2005 si 2008, BMW Seria 5 a fost cel mai bine comercializat automobil din segmentul sau, cu un volum al vanzarilor la nivel mondial care a ajuns la peste un milion de unitati la finalul anului 2007. Putin mai tarziu, in ianuarie 2008, uzina BMW de la Dingolfing a avut un motiv de bucurie care a fost cu adevarat impresionant: in 35 de ani cinci milioane de unitati din gama BMW Seria 5 au iesit de pe linia de productie de la Dingolfing.
1. Tabacu I. s.a. -Dinamica autovehiculelor, Indrumar de proiectare, Editura Universitatea din Pitesti, 2004; 2. Potincu Ghe. s.a. - Automobile, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,1980 ; 3. Potincu Ghe. s.a. - Dinamica autovehiculelor, litografiat Universitatea din Pitesti, 1997; 4. Potincu Ghe. s.a. - Dinamica autovehiculelor, litografiat Universitatea din Pitesti, 1998; 5. Stoicescu A. -Dinamica autovehiculelor, Indrumar de proiectare, Litografiat, Universitatea din Pitesti, 1990; 6. Tabacu I., Gh. Potincu s.a. - Calculul si constructia automobilelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982; 7. Fratila Gh. s.a. - Calculul si constructia automobilelor, EDP, Bucuresti, 1982; 8. Tabacu I. s.a. -Limitele de oportunitate pentru solutia tractiunii integrale la autoturisme, Revista Inginerilor de Automobile RIA, nr.3, 1992 ; 9. Tabacu I., Gh. Potincu s.a. - Calculul si constructia automobilelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982; 10. Untaru M. s.a. -Dinamica autovehiulelor pe roti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981; 11. Dumitru Cristea - Sisteme speciale pentru motoare si autovehicule, Editura didactica Pitesti 1999 12. Cristea D. - Sisteme speciale ale automobilelor si motoarelor, Editura Universitatii din Pitesti, 1999; 13. * * * Standarde Romanesti (SR ISO); 14. www.auto-data.net 15. www.autobook.ro 16. www.automobile-catalog.com 17. www.evoxservicemanual.co.uk
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
