Studiul geomorfologic al Vaii Moldovei in zona orasului Gura Humorului si imprejurimi

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul 1. Introducere 
1.1 Asezare geografica si limite;
1.2 Scopul lucrarii;
1.3 Istoricul cercetarilor.
Capitolul 2. Consideratii asupra originii si evolutiei reliefului 
2.1 Geologia si evolutia paleogeografica;
2.2. Depozitele si morfologia sesului Moldovei
2.2.1 Grosimea, petrografia si granulometria complexului aluvionar
2.3 Scurta prezentare morfografica si morfometrica a teritoriului studiat;
2.4 Valea Moldovei in perioada anterioara formarii sesului actual
2.5 Etapa formarii sesului actual
2.5.1 Faza formarii morfologiei subaluviale
2.5.2Faza acumularii complexului aluvionar si a detasarii treptelor morfologice
Capitolul 3. Relieful fluvial si fluvio -  denudational (sculptural)
3.1 Terasele;
3.2 Procesele si formele de versant;
3.3 Procesele si formele actuale de modelare
3.3.1 Procesele si formele actuale de albie;
3.3.2 Eroziunea lineara(in adancime);
3.3.3 Eroziunea laterala si morfologia malurilor;
3.3.4 Transportul aluviunilor;
3.3.5 Procese si forme geomorfologice determinate de afluenti;
3.5 Mobilitatea albiei si problema acretiei laterale ca proces principal in formarea sesului;
3.6 Dinamica in plan vertical a patului albiei raului Moldova.
Capitolul 4 Zona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podisul Sucevei
4.1 Consideratii generale asupra sarmatianului din zona Ciungi
4.1.1 Date petrografice;
4.1.2 Aspecte sedimentogenetice;
4.1.2.1 Descrierea faciesurilor (faciesul A1,A2,B,C,D,E,F);
4.1.2.2 Interpretarea faciesurilor;
4.1.2.3 Asociatiile de faciesuri si subdomeniile depozitionale;
4.1.2.4 Domeniul depozional al acumularii ruditice de la Ciungi;
Capitolul 5 Concluzii generale
Capitolul 6 Anexe
Capitolul 7 Bibliografie


Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul 1. Introducere
1.1 Asezare geografica si limite
In functie de tipul vaii si relieful strabatut, valea Moldovei se imparte in trei sectoare, primele doua trec prin zona flisului iar ultimul este extracarpatic. Primul sector al vaii se intinde de la izvoare pana la Pojorata. In aceasta zona, riul Moldova are un curs serpuit, curge de-a lungul zonei de contact dintre zona cristalina si cea de flis, strabatand flisul pana in zona localitatii Breaza. Moldova trece din flis in cristalin, revine la flis si taie de doua ori clippele dolomitice unde face chei inguste.
Al doilea sector de vale este dezvoltat pe grosimea flisului si este transversal pe el. Acest sector se intinde de la Pojorata (aici Moldova face unghi de 90?) pana la Paltinoasa unde riul paraseste zona de flis.
La Paltinoasa, unde Moldova iese din flis si din munte, are loc o largire a luncii, iar valea capata aspect de palnie. Aici incepe al treilea si ultimul sector al vaii ce se intinde pana la varsare (prin podis).
Astfel prin Valea Moldovei se stabileste legatura intre cele doua forme majore de relief ale judetului Suceava, muntele si dealul.
Orasul Gura Humorului este asezat intr-un mic bazin situat aproape de iesirea Moldovei din aria montana, la contactul dintre Obcina Mare (Obcina Humorului) si Muntii Stanisoarei. Din punct de vedere geografic, localitatea este situata la intersectia coordonatelor geografice de 47?32' latitudine nordica si 25?54' longitudine estica. Localitatea este situata la o altitudine de 470 m intr-o depresiune ce ii poarta numele si este inconjurata de Obcina Mare (la vest), Obcina Humorului (la est) si de Obcina Voronetului (la sud).
1.2 Scopul lucrarii
Lucrarea de fata va permite, datorita analizei amanuntite si temeinice, aprofundarea unor concepte, adaugarea de informatii noi si actualizate asupra proceselor geomorfologice din regiunea studiata.
Obiectivele pe care le vizeaza aceasta lucrare de diploma sunt: efectuarea unui studiu mai amplu asupra zonei mentionate, observarea treptata si surprinderea evolutiei vaii Moldovei atat pe teritoriul localitatii Gura Humorului cat si din imprejurimi. Astfel se vor studia tipurile de relief si procesele geomorfologice din zona, si pe aceasta baza se pot lua masuri de combatere a degradarilor de teren in scopul prevenirii efectelor negative induse de acestea.
Din punct de vedere teoretic se va urmari cunoasterea tipurilor de relief si a evolutiei vaii, iar ca aplicatie practica se incearca efectuarea studiului proceselor geomorfologice actuale din zona.
1.3 Istoricul cercetarii
De-a lungul timpului au existat preocupari majore pentru interpretarea si cercetarea aparitiei si evolutiei reliefului in care se afla bazinul hidrografic al Moldovei. Dintre acestea putem aminti pe membrii scolii geografice iesene: C. Martiniuc, V. Bacauanu, N. Barbu, I. Donisa, etc.
Aspecte partiale ale unor fenomene, parti ale Moldovei, precum si studiile unor regiuni mai mari ce vizau elemente referitoare la problematica din zona se gasesc si in lucrarile elaborate de I. Ichim, I. Bojoi, Maria Radoane, N. Radoane, Gh. Lupascu, M. Bulzan. 
Cercetarile geologice si geografice mai complexe au fost efectuate de St. Athanasiu(1889-1910), cand apare prima harta geologica a regiunii carpatice si subcarpatice din Moldova si sudul Bucovinei in scara 1:200.000. Alti cercetatori de seama sunt: M. David, C. Martiniuc, N. Macarovici, L. Ionesi, I. Donisa, V. Bacauanu si colaboratori (1980) au adus contributia de baza pentru lamurirea evolutiei Vaii Moldovei si a pozitiei ce o ocupa din punct de vedere geomorfologic.
Capitolul 2. Consideratii asupra originii si evolutiei reliefului 
2.1 Geologia si evolutia paleogeografica
Depozitele din zona studiata apartin flisului si unitatii neogene, flisul fiind cea mai intinsa dintre toate zonele Carpatilor Orientali. In cadrul aceste regiuni se grupeaza formatiunile si structurile care au aparut din evolutia unei zone de rifting (aparuta in Neojurasic). Ea este situata pe un aliniament mai intern al marginii continentale est-europene care este paralela cu zona de expansiune transilvana. Aria de flis se intinde pe intreaga zona a Carpatilor Orientali ajungandu-se pana in bazinul raului Dambovita, apoi spre est vine in contact cu unitatea subcarpatica de care este separata prin fruntea panzei de Vrancea (dupa Ionesi L., 1958)
Regiunea de la vest de Paltinoasa-Maidan si pana in creasta Obcinei Mari, se cuprinde in formatiunea de flis a Carpatilor Orientali, iar ca varsta, sedimentele apartin Cretacicului superior si Paleogenului (fig.1 si profile geologice (1-2 in amonte de Gura Humorului; 3-4 in aval de Gura Humorului)).


Fisiere in arhiva (5):

  • cap_incep.doc
  • COPE.doc
  • harti_5.jpg
  • harti_6.jpg
  • Studiul geomorfologic al Vaii Moldovei in zona orasului Gura Humorului si imprejurimi.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. AMARIUCAI MIRCEA (2000) - Sesul Moldovei extracarpatice dintre Paltinoasa si Roman. Studiu geomorfologic si hidrologic, Ed. Corson, Iasi;
2. ATANASIU I. (1952) -  Orogeneza si sedimentarea in Crapatii Orientali din Romania, An. Com. geologie, vol. XXIV, Bucuresti;
3. BARBU N., IONESI L., IONESI.B.,(1964) - Masivul Ciungi- caracterizare geologico-morfologica, Analele stiintifice, Univ. 'Al.I.Cuza', t. XSIIb (105-114/ Iasi);
4. BARBU N., IONESI.L, Principalele etape de evolutie paleogeografica a Podisului Moldovei, Lucrarile Seminarului 'Dimitrie Cantemir', Univ. 'Al.I.Cuza';
5. BARBU N., LUPASCU GH., RUSU C.,(1975) - Studiu pedologic si pedogeografic al Luncii Moldovei extracarpatice, Lucrari de la Statiunea 'Stejarul';
6. BARBU N. (1976) -Obcinile Bucovinei, Editura Stiintifica si Enciclopedica;
7. BARBU N. (1972) -  Studiu morfologic al Obcinilor Bucovinei, Teza de Doctorat;
8. BACAUANU V., MARTINIUC C. (1970)- Cercetari generale asupra partii de sud a interfluviilor Moldova-Siret, An. St. Univ. 'Al.I.Cuza', Sect. II, t.XVI, Iasi;
9. BACAUANU V., BARBU.N., MARIA PANTAZICA, UNGUREAU AL., DUMITRU CHIRIAC (1980) - Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;
10. BACAUANU V., MARTINIUC C. (1983) - Contributii la studiul geomorfologic al teraselor Vaii Moldovei dintre Paltinoasa si Timisesti, An. St. ale Univ. 'Al.I.Cuza' din Iasi;
11. BANCILA I.(1958) - Geologia Carpatilor Orientali, Editura Stiintifica;
12. BLIDARU V., GEORGESCU I., GHEORGHIU I. M., VLADESCU D. (1962) - Hidroamelioratiile in Romania. Monografie, Editura Stiintifica, Bucuresti;
13. BOTEZ G. (1912) -  Asupra unui Inoceramus salisburgensis Fugg. et Rast. din Flisul judetului Bacau, Institutul geol. Rom. D. D. S., vol III, Bucuresti;
14. DONISA I., MARTINIUC C., (1979) - Unele particularitati ale teraselor de pe marginea estica a Carpatilor Orientali, Lucr. Stat., 'Stejarul', geologie-geografie, 7, Pangarati-Neamt;
15. GRASU CONSTANTIN, BANZILA M., MICLAUS C., BOBOS IULIU (2002) -  Sarmatianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpatilor Orientali, Ed. Tehnica, Bucuresti;
16. IONESI L. (1958) - Geologia regiunii Gura Humorului- Poiana Micului, Comunicare prezentata in sesiunea stiintifica a Univ. 'Al.I.Cuza' din Iasi;
17. IONESI L. (1957) - Cercetari geologice in flisul marginal pe stanga vaii Moldovei, intre Molid si Gura Humorului, Ibid;
18. IONESI L.(1956) - Cercetari geologice in flisul marginal din valea Humorului. Raport geologic catre Com. geol.;
19. IONESI L. (1968) -  Cu privire la nomenclatura utilizata in flisul Carpatilor Orientali, An. St. Univ. Iasi, sect. II b, t.,XIV;
20. IONESI L., GHETA N. (1978) -  Varsta stratelor de Gura Soimului din semifereastra Humorului, Ibidem;
21. IONESI L.(1979) - Dovezi in sprijinul Semiferestrei Humorului, An. St. ale Univ. 'Al.I.Cuza' din Iasi;
22. IONESI L., PETREUS ION (1978) - Asupra unui tuf in stratele de Gura Soimului din Semifereastra Humorului;
23. MUTIHAC V. (1968) -  Structura geologica a compartimentului nordic din sinclinalul marginal extern (Carpatii Orientali), Ed. Academiei Romane, Bucuresti;
24. PATRUT I. (1955) -  Geologia si tectonica regiunii Valenii de Munte -  Cosminele -  Bustenari, An. Com. geol., t. XXVIII, Bucuresti;
25. POSEA GR., ILIE I., GRIGORE M., POPESCU N. (1970) -  Geomorfologie Generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
26. RADOANE N., RADOANE M. (1975) -  Observatii geomorfologice in lunca Moldovei, intre Gura Humorului si Draganesti -  Oniceni, Lucrarile Statiunii 'Stejarul', Geologie -  Geografie, Pangarati.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!