Studiul Operatiunilor de Creditare la XYZ, Targu Jiu

Cuprins licenta Cum descarc?

I. CONTEXTUL MACROECONOMIC AL TRANZITIEI 1
1.1. Descrierea contextului macroeconomic 1
1.2. Sistemul financiar-bancar in Romania 2
1.2.1. Aparitia si evolutia sistemului financiar-bancar in Romania 2
II. ACTIVITATEA DE CREDITARE 8
2.1. Natura, tipologia si evolutia volumului creditului 8
2.2. Dobanda, pret al creditului si implicatiile sale in economie 10
III. BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE - GSG, SUCURSALA TG. JIU 12
3.1.1. Aparitia si evolutia BRD 12
3.1.2. Group Societe Generale 12
3.2. Activitatea de creditare a BRD - Susursala Tg. Jiu 13
3.2.1. Limite in competentele de acordare a creditelor 13
3.2.2. Credite acordate agentilor economici 14
3.2.2.1. Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere sub forma de linie de credit 15
3.2.2.2. Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere acordate clientilor care nu pot beneficia de linie de credit 17
3.2.2.3. Particularitati ale creditului pentru investitii, in completarea surselor proprii 18
3.2.2.4. Creditele pentru export si productia de export 19
3.2.2.5. Creditele pentru nevoi sezoniere 20
3.2.2.6. Creditele pentru nevoi temporare 21
3.2.2.7. Credite pentru descoperire de cont 22
3.2.2.8. Conditii specifice creditarii in devize convertibile 23
3.2.2.9. Studiu de caz privind creditul acordat unei persoane juridice 24
Consideratiuni finale 27


Extras din licenta Cum descarc?

CAP.I. CONTEXTUL MACROECONOMIC AL TRANZITIEI
1.1. DESCRIEREA CONTEXTULUI MACROECONOMIC
Pana in 1989 economia romaneasca era una de tip centralizat; totul functiona dupa niste mecanisme si reguli clar stabilite, aparent fara probleme.Ca o trasatura specifica acestui tip de economie, notiunea de risc in acceptiune economica, era aproape inexistenta atata timp cat totul era planificat la nivel central si se propaga, asemenea unui val spre nivelele inferioare de executie.Moneda nationala si preturile erau stabile, iar in economie nu se manifestau fenomene precum somajul sau falimentele in randul intreprinderilor.O imagine de ansamblu a economiei pune in evidenta o mare stabilitate a indicatorilor sintetici de reflectare a acesteia.Aceasta falsa stabilitate nu avea nici o legatura cu realitatea economica.Se prefigurau marile probleme pe care urma sa le intampine Romania odata cu iesirea din totalitarism si totodata angajarea pe drumul capitalismului si al economiei de piata.
Dupa 1989 privind economia romaneasca prin prisma relatiilor economice internationale, este evident faptul ca nivelul fondurilor valutare necesare acoperirii importurilor erau insuficiente. Deficitul commercial pe relatia devize convertibile a consumat virtual rezerva valutara a tarii, iar echilibrul extern, in anul 1991, nu putea fi realizat decat in conditiile unei finantari adecvate, evitandu-se astfel intrarea in colaps economic. Se manifesta astfel o situatie extrem de bizara: desi fara datorii externe, Romania risca sa intre in incetare de plati. In aceste conditii Romania a demarat negocieri cu Fondul Monetar International, inca din a doua jumatate a anului 1990, negocieri incheiate cu semnarea in aprilie 1991 a unui angajament stand-by pe o perioada de 12 luni. 
In ceea ce priveste economia nationala, din perspectiva aspectelor interne ale acesteia, se manifesta un puternic puseu inflationist, urmare a masurii de liberalizare a preturilor la 1 noiembrie 1990. Fenomenul inflationist a constituit principala preocupare a Bancii Nationale, el avand totodata un accentuat caracter corectiv urmare a unor cauze multiple de natura monetara si economica. 
O scurta radiografie a anului 1991, scoate in evidenta faptul ca trendul descendent al economiei nu a putut fi redresat, fenomenul inflationist s-a mentinut pe un trend ascendent, balanta de plati curente a inregistrat un deficit si se inregistreaza un aspect oarecum nou, dar inevitabil-somajul. La sfarsitul anului 1991 s-a luat masura instituirii unui nou regim valutar si se declara limitata convertibilitatea interna de cont curent, eliminandu-se totodata cursurile multiple ale monedei nationale. 
Anul 1992 nu a marcat evenimente importante in materie de politica economica. S-a mers pe aceeasi linie a masurilor de tipul "stop and go" in sectorul politicii monetare, iar preturile si-au continuat procesul firesc de liberalizare. 
Anul 1993 a fost marcat de o serie de masuri adoptate in scopul imbunatatirii climatului macroeconomic, dar lipsite de fermitate si pragmatism. 
In anii 1994 si 1995 asezarea economiei pe drumul relansarii a continuat si chiar s-a intensificat, inregistrandu-se o crestere reala a PIB de 6,9% fata de 1993. Fenomenul inflationist, care a inregistrat cote ridicate in primii ani de tranzitie, a fost atenuat in 1994 si 1995. Masurile de stabilizare macroeconomica si antiinflationiste promovate indeosebi in domeniul monetar, fiscal si de venituri sunt principalii factori ai evolutiei puternic descendente a inflatiei in ultimii ani. 
Masurile de reforma incepute in urma cu 3 ani au continuat si in 1996. In acest an s-a inregistrat o crestere a exporturilor si a deficitului bugetar, indicatorii macroeconomici inregistrand o crestere pentru a patra oara consecutiv. 
In anul 1997 s-a adoptat un nou program de stabilizare macroeconomica ( al treilea din 1991 pana in prezent). Acest ansamblu de politici, conceput in stransa corelatie cu accelerarea procesului de privatizare, s-a bazat pe doi piloni principali: liberalizarea preturilor bunurilor esentiale ( bunuri si servicii de maxima importanta-inclusiv cursul de schimb al monedei nationale); crearea si dezvoltarea pietelor financiare ca mijloace fundamentale de gestionare a economiei si alocare eficienta a resurselor. In 1997, piata valutara a devenit pe deplin functionala.
In anul 1998 economia reala a fost in regres pentru al doilea an consecutiv. Desi rata anuala a inflatiei s-a situat la nivelul de 40, 7%, semnificativ mai mica decat in anul anterior si cu exceptia unor progrese izolate si temporare in anumite sectore de activitate, in majoritatea domeniilor de activitate s-a inregistrat un amplu regres. 
Indicatorii macroeconomici pe anul 1999 au reflectat pentru a treia oara consecutiv recesiunea: produsul intern brut a scazut, iar somajul a cuprins circa 11,5 % din populatia activa. Datorita, printre altele, deprecierii semnificative a leului si eliminarii subventiilor incrucisate pentru energie, la sfarsitul anului 1999 inflatia a fost de 54,3 %. 
Desi performantele economice ale Romaniei, din prima jumatate a anului 2000, indica o crestere pozitiva a rezultatelor economice, Guvernul a confirmat necesitatea continuarii eforturilor pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar romanesc. S-au inregistrat cresteri insemnate in industria producatoare de bunuri de capital, corespunzator tendintei ascendente a cererii interne, remarcata in a doua parte a anului, odata cu relansarea procesului investitional. Rata somajului a avut un trend descendent, de la 11,9% in luna ianuarie la 10,5% in luna decembrie.


Fisiere in arhiva (4):

  • Anexe
    • Anexa.doc
  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Studiul Operatiunilor de Creditare la XYZ, Targu Jiu.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!