Studiul privind activitatea de creditare la BCR sucursala Drobeta Turnu Severin

CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE ÎN ACTIVITATEA DE

CREDITARE ; ANALIZA ACTIVITĂŢII CLIENŢILOR BĂNCII

1.1. UTILIZAREA NORMELOR ŞI A PRINCIPIILOR DE CREDITARE

Banca Comercială Română S.A. este organizată potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată şi completată, şi a Legii bancare nr. 58/1998, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/90 din 23 ianuarie 1991.

Potrivit statutului său de organizare şi funcţionare, Banca Comercială Română denumită în continuare „bancă”, acordă clienţilor săi credite în lei şi în valută pe termen scurt de până la 12 luni, pe termen mediu de până la 5 ani şi pe termen lung de peste 5 ani în condiţiile stabilite de lege, cu asigurarea resurselor corespunzătoare şi a respectării dispoziţiilor prezentelor norme metodologice.

Pot beneficia de credite persoanele juridice, indiferent de forma de organizare şi natura capitalului social, române sau străine rezidente în România, care au conturi deschise la bancă, denumite în continuare „clienţi”, pentru activităţi de aprovizionare, producţie, desfacere, investiţii, construcţii montaj, comerţ interior şi exterior, transporturi, telecomunicaţii, cercetare-proiectare, turism, prestări-servicii şi alte activităţi autorizate de lege.

În activitatea de creditare sunt utilizate norme şi instrucţiuni de lucru existente la acea dată.

În funcţie de modificarea legislaţiei şi evoluţia pieţei financiare, precum şi strategia băncii în următorii ani, aceste norme şi instrucţiuni de lucru pot suferii modificări.

Banca Comercială Română poate acorda persoanelor fizice (populaţie) precum şi persoanelor fizice autorizate credite cu caracter de consum personal şi productiv şi scrisori de garanţie bancară în lei şi valută pe termen scurt, mediu şi lung.

Prin “persoane fizice autorizate”, în contextul prezentelor norme, se înţelege:

a) persoane fizice independente şi asociaţiile familiale autorizate să desfăşoară activităţi economice sau să presteze servicii potrivit Decretului -Lege nr.54/1990;

b) notarii publici şi avocaţii autorizaţi în condiţiile Legii nr. 36/1995, respectiv Legii nr. 51/1995, medicii şi farmaciştii autorizaţi, experţii şi contabilii autorizaţi, precum şi alte categorii de liber-profesionişti autorizaţi potrivit statutului lor profesional;

c) producătorii agricoli individuali sau asociaţi în diferite forme, fără personalitate juridică, ce lucrează suprafeţe de teren agricol aflate în proprietate sau arendate pe bază de contract.

În întreaga activitate de creditare, banca va respecta întocmai prevederile Legii bancare nr. 58/1998, Legii nr. 101/1998 privind statutul Băncii Naţionale a României, a normelor, instrucţiunilor şi regulamentelor emise de Banca Naţională a României în calitatea sa de bancă centrală cu atribuţii de reglementare în domeniile monetar, de credit, valutar şi de plăti, precum şi propriile norme şi instrucţiuni de lucru.

Operaţiunile de aprobare şi acordare a creditelor au la bază prudenţa bancară ca propriu fundament ce caracterizează întreaga activitate a băncii.

Conform prevederilor Legii bancare nr.58/1998, „la acordarea creditelor, băncile urmăresc ca solicitanţii să prezinte credibilitate” şi „toate operaţiunile de credit şi de garanţie a societăţilor bancare vor trebui consemnate în documentele contractuale din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii”.

Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilităţii şi realismului afacerilor în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată a clienţilor , respectiv de a genera venituri şi lichidităţi ca principala sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii. Determinarea capacităţii de plată a clienţilor se face prin analiza aspectelor financiare şi nefinanciare ale afacerilor, atât din perioadele expirate cât şi din cele prognozate (viitoare).

Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, deoarece prin extinderea şi diversificarea portofoliului de credite, poate obţine profit suplimentar, cât şi pentru clienţi, care pe seama creditelor pot să-şi dezvolte afacerile, să obţină profit şi, pe aceasta bază, să ramburseze împrumuturile şi să achite datoriile.

Analiza şi acordarea creditelor trebuie să aibă în vedere influenţa factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienţi, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupra desfăşurării afacerilor şi rambursării creditelor.

Banca are obligaţia să analizeze şi să verifice, iar împrumutatul să pună la dispoziţie toate documentele şi actele din care să rezulte natura activităţilor desfăşurate, credibilitatea, situaţia patrimonială, rezultatele economico-financiare, capacitatea managerială şi orice alte documente şi date care să permită evaluarea potenţialului economic, organizatoric şi financiar al clientului.

Creditele solicitate, indiferent de suma sau durata de rambursare, respectiv de valabilitate, se acordă pentru destinaţia stabilită prin contracte, aceasta fiind obligatorie pentru împrumutaţi.

Utilizarea creditului aprobat pentru o altă destinaţie decât cea stabilită, dă dreptul băncii să întrerupă creditarea şi să retragă împrumutul acordat.

La creditele acordate banca percepe dobânzi şi comisioane ale căror niveluri de bază se avizează de Comitetul de direcţie şi se aprobă de Consiliul de Administraţie al băncii, precum şi penalităţi stabilite conform prevederilor legale în vigoare, în cazul nerambursării la scadenţă a creditelor şi neachitării dobânzilor datorate.

Creditele trebuie să fie în toate cazurile garantate, iar volumul minim al garanţiilor constituite trebuie să acopere datoria maximă a împrumutatului către bancă, formată din credite şi dobânzi.

În conformitate cu clauzele contractului de credit, banca are dreptul să verifice la clienţii săi existenţa permanentă şi integritatea garanţiilor asigurătorii pe toată perioada creditării, respectarea condiţiilor în care s-a acordat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor contractuale, să retragă creditul înainte de scadenţa stabilită sau, în lipsă de disponibilităţi, să le treacă la credite şi/sau îndoielnice şi să urmărească rambursarea acestora în ordinea stabilită de lege.

Creditele, valorile de recuperat, creanţele comerciale, precum şi dobânzile aferente acestora, nerambursate, respectiv neâncasate la scadenţă, sunt considerate creanţe restante şi, respectiv, dobânzi restante.

Pe toata durata creditării, agenţii economici beneficiari de credite au obligaţia să pună la dispoziţia băncii un exemplar din bilanţul contabil, situaţiile contabile periodice şi orice alte documente solicitate de bancă.

Banca poate întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea de către client a unui credit aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condiţiile contractului de credit sau în cazul în care situaţia economică şi financiară a acestuia nu mai asigură condiţiile de garanţie şi rambursare.

Banca poate solicita împrumutaţilor daune reparatorii în cazul retragerii creditului ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale.

Activitatea de creditare a persoanelor fizice/persoanelor fizice autorizate se bazează, în primul rând, pe identificarea şi evaluarea cât mai exactă a capacitătii de plată a solicitanţilor, ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor.

Pornind de la capacitatea de plată a solicitantului, banca va stabili volumul creditului posibil de acordat şi perioada de creditare.

Toata operaţiunile de credit şi de garanţie, conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1998, vor trebui consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii. Conform art. 56, alin.2 din Legea bancară nr. 58/1998, contractele de credit bancar, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri executorii.

La acordarea creditelor banca urmareşte ca solicitanţii să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenţă. În acest scop banca cere ca împrumutaţii să prezinte, în toate cazurile garanţii. Garanţiile constituite trebuie să acopere datoria maximă a împrumutatului formată din credite şi dobânzi aferente.

Creditele se acordă pentru destinaţia stabilită prin contractele de credit, această cerinţă fiind obligatoriu a fii respectată de către împrumutaţi. Utilizarea creditului acordat pentru altă destinaţie decât cea stabilită dă dreptul băncii să întrerupă creditatea şi să retragă creditul acordat.

Rambursarea anticipată a oricăror sume datorate în cadrul creditului se pot efectua numai cu acordul prealabil al băncii prin diminuarea corespunzătoare a soldului creditului rămas numai după rambursarea dobânzilor datorate de la ultima scadenţă şi până în ziua curentă. În acest sens, ofiţerii de credite vor recalcula rata lunară totală de rambursat şi/sau numărul de rate rămase de rambursat, întocmindu-se un nou grafic de rambursare.