INTRODUCERE 6 PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII 7 CAP. I IMPORTANTA ASOCIERII IN AGRICULTURA .. 7 CAP.II SCURT ISTORIC AL COOPERATIVELOR AGRICOLE ROMANESTI ... 9 CAP.III FORME DE ASOCIERE IN ROMANIA ... 13 CAP.IV BARIERE IN ASOCIERE SI SOLUTII PENTRU DEPASIREA LOR . 17 PARTEA A II-A. MATERIAL SI METODA DE CERCETARE ... 21 CAP.V SCOPUL SI OBIECTIVELE STUDIULUI PRIVIND PERCEPTIA ASOCIERII DE CATRE PRODUCATORII AGRICOLI DIN LOCALITATEA BARABANT, JUDETUL ALBA .. 21 CAP.VI PREZENTAREA GENERALA A LOCALITATII BARABANT .. 22 CAP. VII. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE .. 24 7.1 ANCHETA SOCIOLOGICA 24 PARTEA A III-A. REZULTATE SI DISCUTII .. 27 CAP. VII. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR 27 CONLUZII 41 BIBLIOGRAFIE ... 42 ANEXE . 43
REZUMAT Tema proiectului de diploma este "Studiul privind perceptia asocierii de catre producatorii agricoli din localitatea Barabant, judetul Alba." In urma cercetarilor efectuate in cadrul prezentei lucrari s-a urmarit perceptia pe care o au micii producatori agricoli din localitatea Barabant cu privire la asociatiile agricole. Asadar prima parte a lucrarii prezinta istoricul si importanta cooperativelor agricole romanesti, felul in care aceastea au luat nastere in 1905 prin prisma primei legi date in acest sens, in care s-a introdus pentru prima data conceptul de cooperativa. Cat si decaderea drastica a cooperativelor din cauza schimbarilor impuse de cooperativele comuniste de tip rusesc. Dupa caderea comunismului, cu pasi marunti cooperativele au fost readuse la viata. In a doua parte s-a realizat o ancheta sociologica, prin aplicarea unui chestionar micilor fermieri, cat si in gospodariile oamenilor. In urma efectuarii studiului, s-a constatat ca majoritatea persoanelor intervievate detin teren agricol. Sunt familiarizati cu conceptele de cooperative agricole, grupuri de producatori si asociatii. Dar nu fac inca parte dintr-o forma de asociere datorita volumului redus de informatii. O mare parte dintre ei au raspuns pozitiv in vederea posibilei asocieri in viitorul apropiat. Ultimul capitol contine concluziile si rezultatele obtinute. Cuvinte cheie: cooperativa agricola, lege, fermieri, asociatii, grupuri de producatori. INTRODUCERE Inca de la inceputurile formelor de asociere, oamenii au inteles ca pentru a putea obtine o productie constanta de la an la an, dar si cu un grad ridicat de calitate ei trebuiau sa se asocieze. Pe langa aceste avantaje, odata asociati, ei beneficiau si de scaderea costurilor de productie, cat si de valorificarea mai usoara a productiei obtinute. Prin aceasta lucrare se urmareste perceptia pe care micii fermieri din localitatea Barabant o au asupra conceptului de asociatie agricola. Asociatiile sunt benefice pentru micii fermieri ai localitatii. Studiul este efectuat in ideea descoperirii perceptiei fermierilor asupra cooperativelor agricole, si incercarea pe cat posibil de a indrepta conceptele eronate. Localitatea Barabant se situeaza la periferia orasului Alba-Iulia, fiind o zona principal agricola, existand fermieri care se ocupa atat cu agricultura cat si cu cresterea animalelor. Clima specifica zonei este continental-moderata. Caracterizata prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 mm. La nivelul acestei localitati s-a efectuat o ancheta sociologica, iar ca instrument de masura s-a folosit chestionarul. Acesta este alcatuit din 15 intrebari care sunt special create pentru micii fermieri din zona. Chestionarele s-au aplicat in cadrul localitatii in numar de 70 exemplare sub forma online, precum si in pietele din oras, fata in fata in numar de 30 exemplare, iar restul in numar de 13 au fost efectuate telefonic. In urma rezultatelor obtinute s-a realizat o baza de date, fiind prelucrata si interpretata. Rezultatele obtinute au format imaginea perceptiei fermierilor asupra asocierii, cat si probabilitatea celor neasociati, de a se asocia in viitorul apropiat. Si anume ca un protentaj majoritar de persoane peste 53.1%, nu au cunostinte sau nu au auzit de conceptul de asociere agricola. Un alt procent 70%, ne arata faptul ca majoritatea respondentilor nu fac parte din nicio forma asociativa romaneasca. Problema din cauza careia majoritatea oamenilor nu doresc sa se asocieze, in primul rand este lipsa de informare urmata de frica si neincrederea in aceste cooperative sau asociatii. Aceste doua neajunsuri duc la sporirea lipsei de incredere in ceilalti oameni si prin urmare, anuleaza orice posibila cooperare intre doi sau mai multi fermieri. Totusi cand au fost intrebati daca au in plan asocierea in viitorul apropiat, 64 de persoane ( 56.6%), au dat un afirmat in favoarea integrarii intr-o forma asociativa.
1. Borzaga Carlo, C. Galera, C. Giulia, 2002, "Social enterprise: An international overview of its conceptual evolution and legal implementation. : 210-228. London: Routledge, 2008 2. Cucerzan Mihai, 2010, Introducere in sociologie, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, pag . 23- 36 3. Hagedorn, Konrad, post-socialist farmers'cooperatives in central and eastern Europe." Annals of Public and Cooperative Economics (2014): 555-577. 4. Larionescu Maria. "Economia sociala si cooperatia in Romania. O perspectiva socioistorica comparata." Calitatea vietii 2 (2013): 109-136. 5. Modola R., S. Funar, M. Sabau, 2002, Marketing - Consideratii teoretice si practice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, pag. 55-70 6. Morarescu Oancea, V. si B. Oancea, Asocierea in agricultura prin cooperative agricole democratice - baza dezvoltarii agriculturii durabile orientate catre piata. 175-177 7. Petrescu Claudia. "Cooperativele din Romania Actori ai dezvoltarii socio-economice." (2013) 79-90 8. ***https://www.gazetadeagricultura.info, ultima accesare 15.02.2017 9. ***https://ro.wikipedia.org/wiki/Judetul_Alba, ultima accesare 09.02.2017 10. *** https://dexonline.ro , ultima accesare 04.02.2017 11. ***https://www.google.ro/maps/place/Barabant, ultima accesare 09.02.2017
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
