Studiul Solutilor Similar si a Tendintei de Dezvoltare a Autovehiculelor

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. STUDIUL SOLUTILOR SIMILAR SI A TENDINTE DE DEZVOLTARE A AUTOVEHICULELOR SIMILAR CU CEL PRIMIT PRIN TEMA DE PROIECT. 3
CAPITOLUL 2. ALEGEREA PARAMETRILOR PRINCIPALI AI AUTOMOBILULUI 8
2.1 Solutia de organizare generala a automobilului proiectat 8
2.1.1. Modul de dispunere a echipamentului de tractiune 10
2.1.2. Dimensiunile principale 10
2.1.3.Amenajarea interioara a autoturismelor 11
2.2. Masa autovehicului, repartizarea masei pe punti si determinarea coordonatelor centrului de 
2.3. Alegerea pneurilor si determinarea razelor rotilor 14
CAPITOLUL 3. DEFINIREA CONDITIILOR DE AUTOPROPULSARE 16
3.1. Rezistentele la inaintarea automobilului 16
3.1.2. Rezistenta aerului 20
3.1.3. Rezistenta la urcarea pantei 21
3.2. Ecuatia generala de miscare rectilinie a automobilului 23
CAPITOLUL 4. CALCULUL DE TRACTIUNE 25
4.1. Adoptarea marimii randamentului transmisiei 25
4.2. Determinarea caracteristicii exterioare a motorului 25
4.2.1. Alegerea tipului motorului 25
4.2.2. Determinarea analitica a caracteristicii exterioara 27
4.3. Determinarea rapoartelor de transmisie ale transmisiei 28
4.3.1. Determinarea valorii maxime a raportului de transmitere al transmisiei 29
4.3.2. Determinarea valorii minime raportului de transmitere 29
4.3.3. Determinarea valorii raportului de transmitere al primei trepte din cutia de viteze. 30
4.3.4. Determinarea numarului de treptesi calculul roapoaretelor de transmitere din cutia de viteze 30
CAPITOLUL 5. PERFORMANTELE AUTOMOBILULUI 32
5.1 Performantele dinamice de trecere 32
5.1.1. Bilantul de tractiune si caracteristica de tractiune 32
5.1.2. Bilantul de putere si caracteristica de putere 34
5.1.3. Factorul dinamic si caracteristica dinamica 36
5.2. Performantele de demarare 37
5.2.1. Acceleratia automobilului si caracteristica acceleratiilor 37
5.2.2.Timpul si spatiul de demarare 38
5.3. Performantele de franare 41
5.3.1 Capacitatea de deceleratie a automobilului 41
5.3.2. Caracteristica timpului si spatiului de franare 42
5.3.3. Determinarea timpului de franare . 43
CAPITOLUL 6. CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI 45
6.1. Studiul solutiilor similare 45
6.2. Solutia adoptata 46
6.2.1. Determinarea parametrilor principali ai ambreiajelor 48
6.2.2. Dimensionarea suprafetelor de frecare ale ambreiajului 50
6.2.3. Calculul discului de presiune 50
6.2.4. Calculul partii conduse 53
6.2.5. Calculul elementului elastic suplimentar al ambreiajului 53
6.3. Calculul si constructia mecanismului cu actionare mecanica a ambreiajului 56
CAPITOLUL 7. CALCULUL SI CONSTRUCTIA PUNTII MOTOARE SPATE 66
7.1. Alegerea tipului constructiv 66
7.2. Transmisia principala 67
7.2.1 Dimensionarea geometrica a angrenajelor 67
7.2.2 Calculul de rezistenta si verificare al angrenajului 70
7.2.3. Calculul danturii la inconvoiere prin metoda Lewis 70
7.2.4. Calculul danturii la oboseala 72
7.2.5. Calculul la oboseala la solicitarea de contact 73
7.3. Calculul arborilor 75
7.4. Alegerea rulmentilor 79
7.5. Diferentialul 80
7.5.1. Elementele de calcul de rezistenta ale diferentialului 81
7.5.2 Calculul de rezistenta si verificare a angrenajelor 84
7.5.3. Calculul la presiunea de contact 85
7.5.4. Calculul de rezistenta pentru celelalte elemente 86
7.6. Transmisia la rotile motoare 89
7.6.1. Calculul arborilor planetari 89
7.7. Butucul rotii 92
7.7.1 Mecanismul de ghidare al puntii al puntii 93
7.7.2. Calculul de rezistenta si dimensionarea mecanismului de ghidare 93
CAPITOLUL 8. SISTEMUL DE FRANARE 97
8.1. Alegerea tipului constructiv si a schemei de organizare 97
8.2. Regimurile de franare ale autoturismului. 99
8.3. Sistemul principal de franare 102
8.3.1. Determinarea momentelor de franare necesare la puntile autoturismului 102
8.3.2. Calculul si constructia mecanismelor de franare ale rotilor fata. 103
8.4.Calculul franei disc 104
8.5. Calculul franelor spate 106
8.5.1 Calculul franei simplex cu sabotii flotanti. 107
8.6. Verificarea la uzura 109
8.6.1. Presiunea specifica 109
8.6.2 Lucrul mecanic specific de franare 109
8.6.3 Puterea specifica de franare 110
8.7.Calculul termic al franelor 111
8.7.1 Calculul termic al franelor la franarea intensiva 112
8.7.2 Calculul termic al franelor in cazul franarilor indelungate 112
8.7.3 Calculul termic al franelor in cazul franarilor repetate 113
8.8. Calculul si constructia mecanismului de actionare a sistemului de franare 114


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. STUDIUL SOLUTILOR SIMILAR SI A TENDINTEI DE DEZVOLTARE A AUTOVEHICULELOR SIMILAR CU CEL PRIMIT PRIN TEMA DE PROIECT.
Pentru abordarea proiectarii unui nou tip de autovehicul, tinand seama de datele impuse prin tema, care precizeaza anumite particularitati legate de destinatia si performantele acestuia, este nevoie, intr-o prima etapa, sa se caute solutii constructive, deja existente, avand caracteristici asemanatoare cu cele ale autovehiculului cerut. Literatura de specialitate cuprinde, pentru fiecare categorie de autovehicule, informatii legate de organizarea generala, de modul de dispunere a echipamentului de tractiune, de parametrii constructivi si de capacitatea de incarcare, de organizarea transmisiei, tipul sistemelor de directie, franare, suspensie, etc.
Analizand toate aceste informatii si avand in vedere tendintele de dezvoltare pentru fiecare categorie de autovehicul, se pot stabili printr-o metoda de studiu comparativa, ca punct de plecare de la datele initiale din tema de proiectare, caracteristici constructive si de utilizare necesare calculului de predimensionare, cum ar fi: organizarea generala, amenajarea interioara, dimensiunile geometrice, greutatea autovehiculului si repartizarea sa pe punti, alegerea pneurilor, etc. 
Pentru exemplificare, in tabelele de mai jos se prezinta, pentru segmentul autovehiculelor cu 2-3 locuri si viteza maxima Vmax=120 km/h, principalii parametrii constructivi si ai performantelor pentru un numar de 10 autovehicule.
In privinta dimensiunilor principale, in figurile 1.1....1.7. se prezinta, pentru fiecare dimensiune, denumita criteriu de analiza, analize comparative.
Pentru fiecare criteriu s-a determinat cate o valoare medie care, va fi folosita ca referinta pentru reprezentarea autovehiculului ce urmeaza a fi proiectat. 
Marimea ampatamentului (fig.1.1) este orientata spre valoarea aleasa ca medie cu mici abateri de la aceasta pentru fiecare model in parte (Am adoptat valoarea medie: 3315 mm).
Lungimea (fig.1.2) se prezinta de asemenea ca o dimenisiune compacta datorata asemanarii solutiilor de organizare (Am adoptat valoarea medie: 5425 mm).
Latimea (fig.1.3.) (Am adoptat valoarea medie: 2100 mm).
Inaltimea (figura 1.4) acestor autovehicule este apropiata ca valoare pentru toate modele mentionate datorita clasei din care fac parte. (Am adoptat valoarea medie: 2115 mm).
Ecartamentul (fig.1.5.) (Am adoptat valoarea medie: 1790 mm).
In figura 1.6. este prezentat ca marime de interes raportul dintre puterea maxima dezvoltata de motorul autovehiculului, (Pmax) si masa autovehiculului, (ma). Acest parmetru are semnificatia unui indice de ,,motorizare". Valoarea medie a acestui parametru [kW/kg], imbunatatirea performantei de motorizare facandu-se la cresterea valorii acestui parametru.
Figura 1.7. prezinta ca indice de performanta raportul dintre consumul mediu de combustibil, ( ) si puterea maxima a motorului, (Pmax), raport notat . Acest parametru, care reflecta cantitatea de combustibil, exprimata in litri, consumata pentru producerea unei puteri unitare pae un spatiu de 100 km scoate in evidenta performantele motoarelor utilizate. Fata de valoarea medie a autoturismelor din esantionul analizat, litri combustibil pentru producerea unei puteri de 1 kW in timpul parcurgerii unui spatiu de 100 km, cresterea performantei se exprima prin reducerea valorii. 
O alta marime folosita este prezentata in figura 1.8. Raportul , dintre viteza maxima pe care o atinge autovehiculul, (Vmax), si masa autovehiculului, (ma), da indicii asupra performantelor dinamice de viteza maxima ale autoturismelor similare, aratand cu ce viteza este propulsat fiecare kilogram din masa autoturismului. Fata de valoarea medie a acestui parametru pentru autoturismele din esantionul analizat, cresterea performantei se exprima prin cresterea valorii parametrului. 
Un alt parametru de interes, reprezentat in figura 1.9., este raportul dintre consmul mediu de combustibil [litri/100km] si masa autovehiculului, ma [kg]. Acest parametru, cu semnificatia unui indice de performanta al constructiei automobilului evalueaza economicitatea functionarii autovehiculului. Valoarea medie a acestui parametru, corespunzatoare esantionului analizat, litri combustibil pentru deplasarea pe un spatiu de 100 km a fiecarui kilogram din masa autovehiculului. Sporirea performantei consumului de combustibil pentru transportul masei se obtine prin reducerea marimii acestui parametru.
In figura 1.10. se prezinta un parametru de analiza comparativa ce exprima influenta nivelului de motorizare asupra performantei dinamice de viteza maxima (Vmax/Pmax). Parametrul reprezinta un criteriu de perfectiune al constructiei de autovehicule prin exprimarea vitezei imprimate de fiecare unitate de putere dezvoltata de motor. Fata de valoarea medie a acestui parametru pentru autoturismele din esantionul analizat, cresterea performantei se exprima prin cresterea valorii parametrului.
In tabelele urmatoare va prezentam solutiile similare pentru tipul de autovehicul proiectat.
Marca Tip motor Pmax/nmax Mmax/nMmax Ampatament Ecartamentul Lungime Latime
kW/rpm Nm/rpm mm mm mm mm
Iveco 50C15H MAC 107/3200 350/2000 3450 1696 5928 1996
Dongfeng 4x2 MAC 85/3000 284/1800 3300 1565 5970 2090
Fiat Ducato MAC 79/2900 250/1500 3450 1790 5954 2100
Boxer 2.2 Hdi Classis Cab MAC 95/3500 320/2000 3000 1780 4908 2508
Kia Sorento MAC 145/3800 422/2500 2700 1790 4685 1885
Mercedes Vito 109 CDI MAC 85/3800 290/2600 3200 1708 4748 1901
Mercedes Vito 120 CDI MAC 150/3800 440/2400 3200 1805 4748 1901
Ford Transit Connect MAC 81/3500 250/3200 2912 1795 4525 2044
LDV Convoy MAC 75/3500 185/2000 3600 1900 5940 2090
Renault Master LWB Diesel RWD MAC 107/3500 350/1500 4332 2070 6848 2470
Autocisterna proiectata MAC 112.95/3000 437.48/1700 3315 1790 5425 2100
Inaltime Masa proprie Masa utila Masa totala vmax Ql tip pneu Pmax/ma
mm kg kg kg km/h 
2280 2025 2000 4025 130 10.3 195/75 R 16 0.0265839
2350 2495 2000 4495 90 11.4 195/75 R 16 0.0189099
2424 1945 1555 3500 100 12.3 215/70 R 15 0.0225714
2153 1605 1895 3500 110 11.2 225/55 R17 0.0271429
1754 1620 2000 3620 130 9.3 225/55 R17 0.0400552
1902 1220 1700 2920 125 11.3 205/65 R16 0.0291096
1902 1350 1652 3002 135 12 225/55 R17 0.0499667
1980 1340 1898 3238 140 8.9 225/55 R17 0.0250154
1850 3500 2000 5500 145 10.4 185/65 R14 0.0136364
2557 3500 2500 6000 145 12.7 225/65 R16 0.0178333
2115 2155 2225 4380 120 10.98 195/75 R 16 0.0270825
Ql/Pmax vmax/ma vmax/Pmax Ql/ma
0.096261682 0.032298137 1.214953271 0.002559006
0.134117647 0.020022247 1.058823529 0.002536151
0.155696203 0.028571429 1.265822785 0.003514286
0.117894737 0.031428571 1.157894737 0.0032
0.064137931 0.035911602 0.896551724 0.002569061
0.132941176 0.042808219 1.470588235 0.003869863
0.080000000 0.04497002 0.9 0.003997335
0.109876543 0.043236566 1.728395062 0.00274861
0.138666667 0.026363636 1.933333333 0.001890909.


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Solutilor Similar si a Tendintei de Dezvoltare a Autovehiculelor.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!