Studiul Sortimentelor Produselor de Parfumerie

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I INTRODUCERE IN STUDIUL PRODUSELOR COSMETICE Pag. 2
CAPITOLUL II CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A PRODUSELOR DE PARFUMERIE Pag. 5
2.1 Notiuni introductive Pag. 5
2.2. Repere istorice legate de parfumuri Pag. 5
2.3. Definitia Parfumului Pag. 7
2.4. Materiile prime folosite in parfumerie Pag. 7
2.5. Aspecte privind crearea parfumurilor Pag. 9
2.6. Structura parfumurilor Pag. 11
CAPITOLUL III CLASIFICAREA PARFUMURILOR Pag. 14
3.1. Clasificarea parfumurilor in functie de materiile prime care intra in compozitia lor Pag. 14
3.2. Clasificarea parfumurilor in functie de notele de baza pe care le contin Pag. 15
3.3. Clasificarea parfumurilor in functie de concentratia in substante mirositoare si alcool Pag. 18
3.4. Clasificarea parfumurilor in functie de sex Pag. 19
3.5. Clasificarea parfumurilor dupa semnul zodiacal al persoanei interesate Pag. 30
3.6. Tipuri de parfumuri - clasificari dupa diferiti autori Pag. 32
CAPITOLUL IV MARKETINGUL PARFUMURILOR Pag. 41
4.1. Ambalarea, pastrarea si transportul parfumurilor Pag. 42
4.2. Marketingul parfumurilor la unii dintre cei mai importanti producatori Pag. 43
4.3. Parfumul si reclama Pag. 44
4.4. Flacoanele Pag. 45
4.5. Vanzarea Pag. 46
4.6. Alegerea parfumului potrivit Pag. 46
CAPITOLUL V DESCRIEREA UNOR PARFUMURI RENUMITE Pag. 49
CAPITOLUL VI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI Pag. 73
6.1. Conceptul de comportament Pag. 73
6.2. Procesele elementare ale comportamentului consumatorului Pag. 74
6.3. Caracteristicile individuale ale consumatorului Pag. 77
6.4. Mediul consumatorului Pag. 79
6.5. Tipologia comportamentului consumatorului Pag. 82
CAPITOLUL VI STUDIU DE CAZ Pag. 84
CONCLUZII Pag. 100
BIBLIOGRAFIE Pag. 102


Extras din licenta Cum descarc?

Din cele mai vechi timpuri, folosirea cosmeticelor s-a interferat cu dezvoltarea sociala a omului. Primul utilizator de vopsele pentru fata si corp a fost omul preistoric, denumit Pict (semnificatia cuvantului pict este cea de ,,pictat"), care si-a pictat sau tatuat pielea cu pigmenti naturali pentru a alunga spiritele rele sau pentru a-si speria dusmanii. Si in zilele noastre, unele triburi din Africa sau America de Sud procedeaza la fel. Uleiurile aromate si esentele au avut un rol insemnat in ritualurile religioase si ceremoniile egiptene sau babiloniene. Pe de alta parte, utilizarea de catre egipteni a carbonatului de cupru, aplicat pe pleoape pentru a le proteja ochii de razele puternice ale soarelui ilustreaza faptul ca produsele cosmetice au fost considerate ca mijloace de protejare a sanatatii si de infrumusetare.
Acceptarea cosmeticelor a fluctuat de-a lungul veacurilor. Folosirea excesiva a acestora a fost urmata de o reintoarcere la naturalete si simplitate, la inceputul secolului 19, in special in Anglia, in epoca Victoriana. 
Dezvoltarea industriei cinematografice de la Holywood si popularitatea vedetelor, care au devenit modele pentru femeile din intreaga lume, a constituit o adevarata rampa de lansare pentru diferite marci de produse cosmetice si parfumuri. Chiar si in zilele noastre multe celebritati din lumea show - business - ului lanseaza, reprezinta si sunt imaginea diferitelor case producatoare de produse cosmetice si parfumuri. Desi ar putea parea paradoxal, primul razboi mondial a contribuit la dezvoltarea industriei cosmetice. Astfel, lipsa materiilor prime necesare fabricarii sapunului au determinat cautarea unor alternative, ceea ce a determinat aparitia detergentilor sintetici, baza sampoanelor de astazi.
Progresul urias al domeniului, de la arta la stiinta, incepe in secolul 20, datorita diversificarii materiilor prime, abordarii pe baze stiintifice a preparatelor, si nu in ultima instanta aparitiei si dezvoltarii legislatiei in domeniu, menita sa protejeze consumatorul.
Dezvoltarea industriei chimice, care a oferit numeroase ingrediente, sub diferite forme si cu noi grupe functionale, care au fost introduse in produsele cosmetice finite, a facut necesara aparitia unei legislatii corespunzatoare. Clasificarea ingredientelor si etichetarea obligatorie a produselor a fost introdusa in SUA in anul 1966. 
Standardizarea la nivel european 
Un produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorilor, dar sa nu dauneze omului sau mediului inconjurator. S-au impus astfel, modele de standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata urmarindu-se in principal conditiile in care se admite introducerea pe piata si utilizarea produselor, obligatiile producatorului, reprezentantului autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitatii produselor, marcajul de conformitate al produsului. Decizia Consiliului 93/465 CEE stabileste procedurile ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor.
Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme - de stat sau private care elaboreaza standarde pentru produse si servicii. Organismele care produc standarde europene sunt: CEN (Comite Europeen de Normalisation), CENELEC (Comite Europeen de Normalisation Electrotechnique) si ETSI European Telecommunication and Standardisation Institute). Organismele nationale de standardizare si comitetele nationale pentru produsele electrotehnice si telecomunicatii sunt, in acelasi timp, si membri ai organismelor europene de standarde. 
La nivel comunitar exista actualmente un numar de 4184 de standarde adoptate din care 2927 CEN, 955 CENELEC si 302 ETSI, iar tendinta este de crestere continua In vederea cresterii calitatii produselor si a securitatii vietii si sanatatii oamenilor UE a introdus o serie de Directive europene asupra specificatiilor privind prelucrarea si ambalarea unui anumit numar de produse cum sunt: securitatea jucariilor, produsele de constructii, echipamentele de protectie personala, articole medicale, materiale chimice, produse alimentare, medicamente de uz uman, medicamentele de uz veterinar, echipamentele terminale pentru telecomunicatii, toate articolele electrice, sistemul de autorizare standard pentru vehiculele cu motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile vehicule cu motor incepand cu 1 ianuarie 1996) etc. 
In domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile directivei 76/768/CEE. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1004/2001 care contine precizari privind substantele interzise la fabricarea produselor cosmetice si substantele, inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete care pot fi folosite in anumite conditii si limite de admisibilitate. Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach, acesta vizand substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii, ingrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru produse chimice. Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat legislatia cadru in domeniu, reprezentata de Ordinul nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care urmareste armonizarea cu unele din prevederile Directivelor 67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE si Reglementarii Comisiei nr. 1488/1993. 
Industria cosmetica in Romania
Prima atestare documentara, datand din anul 1825, apartine unei farmacii care producea preparate farmaceutice de origine vegetala si extracte de plante. In anul 1942 circa 120 de medicamente dezvoltate pe baza traditiei ,,farmaciei verzi" erau distribuite in intreaga lume sub marca ,,Laboratoarele Vorel". In anul 1915 o serie de mici laboratoare Lady, Coty si Legrain s-au unit formand prima intreprindere cosmetica din Romania. In anul 1952 la acestea s-au adaugat alte laboratoare, fiind astfel constituita prima intreprindere de stat de produse cosmetice care a primit denumirea de ,,Macul Rosu", denumire schimbata in anul 1973 in ,,Miraj". In 1996 compania Miraj a fost privatizata, 40% revenind salariatilor, iar restul de 60% unui numar de circa 21.000 de mici investitori in urma procesului de privatizare in masa. In anul 1998, compania si-a schimbat numele din ,,Miraj" in ,,Gerovital Cosmetics". In prezent Gerovital Cosmetics comercializeaza 148 de produse care se adreseaza diferitelor segmente de piata. 
In anul 1945 a luat fiinta la Cluj o mica intreprindere, numita ,,Laboratorul Moll-Moss" cu numai sase muncitori si care realiza doar 5 produse. De-a lungul celor peste cincizeci de ani de existenta fabrica s-a dezvoltat foarte mult, fiind in prezent producatorul numarul unu de cosmetice din Romania, care realizeaza peste 60% din productia de cosmetice si unul dintre cei mai mari producatori din Europa, avand in prezent peste 1000 de angajati - astazi compania poarta numele de ,,Farmec Cluj-Napoca". Compania exporta aproape pe toate continentele, depasind 90% din exportul de produse cosmetice al tarii noastre. In fiecare an un numar de circa 50 de produse noi sau modernizate intra in procesul de fabricatie.


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Sortimentelor Produselor de Parfumerie.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!