Introducere 3 Scurt istoric al dezvoltarii cercetarilor asupra microorganismelor ce realizeaza circuitul azotului in natura 5 Partea I CAP. I Circuitul azotului in natura 8 I.1. Azotul, element biogen esential 8 I.2. Principalele etape ale circuitului azotului in natura 10 I.2.1. Fixarea azotului atmosferic 12 I.2.2. Amonificarea 18 I.2.3. Nitrificarea 24 I.2.4. Denitrificarea 26 CAP. II. Microorganismele care participa la realizarea circuitului azotului in natura 30 II.1. Morfologia bacteriilor ce realizeaza circuitul azotului 30 II.2. Ecologia bacteriilor ce realizeaza circuitul azotului 35 II.3. Sistematica bacteriilor ce realizeaza circuitul azotului 43 Partea II CAP III. Material si metode de lucru 46 III.1 Materialul cercetat 46 III.2. Prelevarea probelor de sol 47 III.3.Efectuarea suspensiilor dilutii de sol 48 III.4. Evaluarea grupelor ecologice de microorganisme 49 III.4.1. Determinarea microflorei fixatoare de azot 52 III.4.2. Determinarea microflorei amonificatoare 53 III.4.3. Determinarea microflorei nitrificatoare 53 III.4.4. Determinarea microflorei denitrificatoare 55 CAP. IV. Rezultate si discutii 57 Concluzii 76 Bibliografie
In natura, microorganismele se gasesc raspandite in toate mediile (sol, aer, apa etc.) unde gasesc conditii favorabile de dezvoltare si multiplicare. In cadrul acestor medii, solul ocupa rolul principal, el fiind considerat ca principalul rezervor natural pentru microflora aerului, apei si celorlalte medii. In sol, microorganismle intalnesc toate conditiile favorabile desfasurarii activitatii lor vitale. Solul contine o cantitate suficienta de substante organice ce poate fi degradata majoritatea microorganismelor solului fiind saprofite. De asemenea, in sol, microorganismele gasesc o cantitate suficienta de oxigen (specii aerobe), precum si conditii de anaerobioza (specii anaerobe). In sol microorganismele sunt ferite de actiunea nociva a radiatiilor U.V. iar pH-ul este corespunzator dezvoltarii lor. Toate aceste conditii indreptatesc ideea ca solul reprezinta mediul natural cel mai favorabil pentru dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor. Microorganismele din sol au o deosebita importanta prin faptul ca ele participa la formarea structurii fizice a solului, la circuitul materiei in natura, prin trecerea substantelor organice din sol in forma minerala si invers, la fertilizarea solului prin procesele continue de descompunere a materiei organice si de sinteza a unor substante organice noi care prin acumulare confera proprietati de fertilitate a solului in viata plantelor o deosebita importanta o au bacteriile chemosintetizante autotrofe care transforma produsii minerali in special cei pe baza de azot, inaccesibili plantelor in produsi asimilabili, dar si bacteriile fixatoare de azot care imbunatatesc solul in azot asimilabil, prin fixarea azotului atmosferic. Dintre toate elementele din sol necesare nutrititiei vegetale, azotul este solicitat in cantitatea cea mai mare, pentru cresterea optima a plantelor in vederea obtinerii de productii superioare. Exista un anumit raport intre microflora si fertilitatea solului in sensul unei proportionalitati directe intre fertilitatea unui sol, activitatea microflorei totale a solului si intre puterea nitrificatoare determinata de microflora specifica. Fertilitatea solului este rezultatul echilibrului dintre procesele biologice care au loc in sol sub actiunea microorganismelor. In lipsa microorganismelor substantele organice din sol nu ar fi descompuse si deci nu ar putea conditiona cu nimic aceste particularitati ale solului, care in ultima instanta ii determina fertilitatea. Tinand seama de faptul ca procesele microbiologice din sol pot influenta fertilitatea solului, in prezenta lucrare ne-am propus sa urmarim activitatea grupelor ecologice de microorganisme implicate in circuitul azotului. De activitatea acestor grupe de bacterii depinde bilantul azotului in sol, a carui importanta in fertilitatea solului este considerabila. Cunoasterea acestor procese si dirijarea lor rationala pot contribui la imbunatatirea calitatilor solului si deci la ridicarea productiei agricole. Acesta este si motivul pentru care ne-am propus sa determinam cantitativ numarul microorganismelor care intervin in circuitul azotului. SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII CERCETARILOR ASUPRA MICROORGANISMELOR CE REALIZEAZA CIRCUITUL AZOTULUI IN NATURA Cultivarea leguminoaselor a ocupat un loc aparte in practica agriculturii datorita capacitatii lor unice de a sporii fertilitatea solului. Aceasta calitate a lor era cunoscuta de pe timpul romanilor, observatie care a condus la actiuni menite sa asigure un randament de productie maxim. Astfel, este cunoscuta practicarea unui sistem empiric de inoculare, prin adaugarea unei cantitati de sol din suprafetele ce fusesera cultivate cu leguminoase, la noile suprafete ce urmau sa fie insamantate cu plante din acelasi grup. Cresterea fertilitatii solului dupa cultivarea leguminoaselor a avut drept consecinta aplicarea sitemului de rotatie a culturilor. Nodozitatile sunt reprezentate pe radacini in desenele plantelor leguminoaselor din secolul al XVI-lea, dar semnificatia lor biologica a ramas necunoscuta pentru mult timp. In anul 1979, Malpighi a descris pentru prima data nodozitati pe radacinile de Pisum sativum, dar le-a considerat ca fiind provocate de intepaturile insectelor. Dupa ce Rutherford (1772) a aratat ca azotul este un component major al atmosferei, Davy (1813) a remarcat faptul ca mazarea si fasolea sunt plante usor adaptabile in solurile sarace in azot combinat, sugerand ca acestea pot sa utilizeze azotul atmosferic in nutritia lor.
1.AILIESEI OCTAVITA, ERICA NIMITAN, COMANESCU STEFAN, 1980 - ,,Caiet de lucrari practice de microbiologie", Ed. Univ. ,,Al. I. Cuza, Iasi, pag. 224 - 232; 2.BALICKA N., SOBIESZCZANSKI J., 1969 - ,,The Effect of Herbicides on Soil Microflora III. The Effect of Herbicides on Ammononification and Nitrification in the Soil", Acta Microbiol., Polon, pag. 7-10, 18; 3.BAUMAN, M. SNOZZI, A.J. ZEHNDER AND J.R. VAN DER MEER, 1996 - ,,Dynamics of dentrification activity of Paracoccus denitrications in continous culture during aerobic-anaerobic changes", J. Bacteriol, 178:4367-4374; 4.BILLSON SYLVIA, WILLIAMS KAY AND POSTGATE J.R., 1970 - ,,Note on the determination of Viable Numbers of Azotobacteriaceae", Journl of Aplied Bacteriology, pag 33, 270 - 273; 5.CASIDE L.E., 1968 - ,,Methods for the Isolation and Estimation of Activity of Soil Bacteria", Rev The Ecology of Soil Bacteria, pag. 97 - 122; 6.CAVIGELLI. M.A., ROBENSTON GP, 2000 - ,,The functional significance of denitrifier community composition in a terrestrial ecosystem", Ecology, May 01, 20-40; 7.CROSSER J.J., COX D.J., - 1982 - ,,Nitrification. Experimental Microbial Ecology", Oxford, London, pag. 93 - 178; 8.DALTON BY H., POSTGATE J.R., 1969 - ,,Growth and Physiology of Azotobacter chroococcum", Journal of General Microbiology, pag. 56, 307 - 319; 9.DASTE PH., ELIANE FUSTEC - NATHON, 1968 - ,,Considerations critiques sur l' isolement, la determination culture de l'Azotobacter", Annuel de l'Institute Pasteur, Paris, T115, nr. 4, pag. 690 - 700; 10.DOMMERQUES J., MANGENOT F., 1970 - ,,Ecologie microbienne du sol", Ed. Masson, Paris, pag. 74 - 228, 375 - 521; 11.ELIADE GH., GHINEA L., STEFANIC GH., 1975 - ,,Microbiologia solului", Ed. Ceres, Bucuresti, pag. 15 - 144, 234 - 297; 12.EVANS R.D., BELNAP J., 1999 - ,,Long term consequences of dosturbance on nitrogen dynamics in an arid ecosystem", Ecology, January, 16 - 32;
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
