Capitolul 1. Notiuni generale privind comertul international si dreptul comertului international. Epoca contemporana, a generat dezvoltarea, diversificarea si specializarea fara precedent a economiei, respective a productiei de marfuri si a serviciilor. Astfel, realizarea exclusiv prin mijloacele proprii ale unui stat a intregii game de produse si servicii necesare pentru satisfacerea necesitatilor sale economice si sociale a devenit practic imposibila sub aspect tehnic si oricum ineficienta din punct de vedere economic. In acest sens putem spune ca s-a creat o legatura intre economiile nationale ale diferitelor tari, ceea ce a creat fundamentul schimburilor economice internationale. In zilele noastre interdependentele economice s-au format ca urmare a procesului de globalizare, care se exprima, in mod esential, prin internationalizarea productiei si a tehnologiilor, a pietelor de marfuri, de servicii, si de capitaluri, cresterea complexitatii si diversitatii productiei, comertului si desfacerii, dezvoltarea si sporirea fara precedent a rapiditatii transporturilor si telecomunicatiilor, inclusiv prin expansiunea comertului electronic. Comertul international mai constituie si un important factor de promovare a intelegerii si colaborarii intre natiuni, un instrument esential al intaririi climatului de incredere, securitate si pace in lume.1 Definim notiunea de comert international conform celor doua acceptiuni, si anume una restransa, care cuprinde sensul traditional al acestei notiuni, si una larga, care include si formele moderne de desfasurare a relatiilor economice internationale. In acceptiunea restransa comertul international cuprinde totalitatea operatiunilor de import si export cu marfuri, lucrari si servicii pe care le desfasoara persoane fizice si/sau juridice avand calitatea de subiecte ale dreptului comertului international, cu parteneri de nationalitate straina sau cu bunuri aflate in tranzit international. Astfe comertul international apartine fazei economice a distributiei marfurilor, care constituie etapa intermediara a ciclului economic, plasata intre productie si consumatie, precizand ca, in acest caz, distributia are loc , prin ipoteza, peste granitele unui stat. In acceptiunea sa restransa, comertul international exprima pe planul dreptului forma actelor si faptelor de comert international. Dintre actele de comert international, cele mai importante, ca frecventa si sfera de cuprindere, sunt contractele comerciale internationale, ele constituind una dintre institutiile centrale ale acestei materii. In concluzie, credem ca aceasta acceptiune restransa pe care am definit-o se apropie cel mai mult de sensul etimologic al cuvantului ,,comert", provenit din expresia latina ,,commercium" care, la randul sau este o juxtapunere a cuvintelor cum merx, care exprima notiunea de operatiuni efectuate cu marfa. Insa comertul international a depasit de mult sfera schimburilor de bunuri, adica sfera acelor operatii care se reduceau la import si export de marfuri, realizate aproape exclusiv prin contractul de vinzare-cumparare, executabil fie uno ictu, fie in termene foarte scurte. In conditiile actuale, comertul international, lato sensu, cuprinde intreaga gama a operatiilor economice, bancare, financiare si altele, prin care se realizeaza cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala. Comertul international lato sensu se exprima prin afaceri uriase si complexe, desfasurate pe termen lung si care nu mai pot fi infaptuite numai cu ajutorul instrumentelor juridice traditionale (contractele de vinzare-cumparare, locatie, antrepriza etc.), ci, ele au nevoie, pentru acestea, de noi forme de contracte si chiar de noi metode de contractare, nereglementate in sistemele de drept national.
1. B. Stefanescu, I. Rucareanu ,,Dreptul comertului international",ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983; 2. Dr. Radu Gheorghe Geamanu - "Dreptul Comertului International Partea Generala", Editura Alma Mater Sibiu, 2002; 3. Dumitru Mazilu - "Dreptul comertului international. Partea generala" , Editura Lumina Lex, 1999, Bucuresti; 4. Ernest Lupan, Drept civil. Partea generala., Editura Argonaut, Cluj- Napoca, 1999; 5. I. Turcu, Drept comercial, vol. I, Centrul de calcul si consultanta, Cluj- Napoca, 1991; 6. L. Pop, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, vol. I, ed. Fundatiei ,,Chemarea", Iasi, 1993; 7. Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu - "Drept Civil. Persoanele", Editura Cordial Lex Cluj-Napoca, 2000; 8. Mircea N. Costin, Drept comercial international, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1987; 9. Mircea N. Costin, M. Muresan, V. Ursa, Dictionar de drept civil, ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980; 10. Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, Dreptul comertului international, vol. I, Partea generala, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1994; 11. O. Capatana, B. Stefanescu, Tratat de drept al comertului international, vol. I, Partea generala, ed. Academiei, Bucuresti, 1985; 12. O. Capatana, Societatile comerciale, ed. Lumina, Bucuresti, 1991; 13. O. Ungureanu, C. Jugastru, Manual de drept international privat, ed. All Beck, 1998; 14. Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial roman, ed. All Beck, Bucuresti, 2002; 15. Tudor R. Popescu, Dreptul comertului international, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. Acte normative 1. Codul comercial roman; 2. Legea nr. 31/1990, privind societatile comerciale; 3. Legea nr. 105/1992, privind reglementarea raporturilor de drept international privat; 4. Legea nr. 35/1991, privind regimul investitiilor straine; 5. Legea franceza din 24 iulie 1966; 6. Decretul nr. 31 din 1954;
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.