Surse de Alimentare cu Apă din Strate Freatice

Anexa nr. 3

Introducere

La nivel global, apa reprezintă o resursă regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de aceea este tratată ca patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat ca atare.

Apele subterane reprezintă o bogăţie naturală, un capital adunat de cele mai multe ori de-a lungul secolelor şi chiar mileniilor, greu de mărit şi uneori chiar de reînnoit. Această moştenire trebuie sa fie conservată atât cantitativ cât şi calitativ şi să fie folosită cu grijă.

Apele subterane iau naştere din precipitaţiile care se infiltrează în pământ sau infiltraţiile de apă din albia râurilor, fluviilor şi lacurilor.

Apele subterane se află sub presiune, ceea ce explică formarea fântânilor arteziene. Apele subterane ies la suprafaţă sub formă de izvoare, a căror apă este filtrată şi are o concentraţie diferită în minerale. Ajungând la primul strat de roci impermeabile, apele infiltrate se acumulează, formând primul strat de ape subterane care se numesc ape freatice.

Filtrându-se prin roci apa se curăţă de microorganisme şi particule în suspensie, îmbogăţindu-se cu săruri minerale. Precipitaţiile atmosferice infiltrate în pământ, împreună cu apele provenite din condensarea vaporilor din sol, constituie apele subterane.

Apa este elementul de bază pe care îl întâlnim zi de zi, este cel mai,important aliment care nu poate fi înlocuit. Omul se poate lipsi în extremis de apă pentru alte,folosinţe, dar nu şi de apa de băut, el rezistă mult timp fără mâncare, dar foarte puţin timp fără apă. Apa se găseşte în,diverse alimente.

Apa stă la baza existenţei biosferei; reprezintă mediul de viaţă pentru plantele acvatice; are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii; este principalul agent de modelare a reliefului; agent de răcire în tehnică dar şi în natură; fiind o materie primă în economie; cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate; este mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi; fiind şi agent terapeutic (băi, cure de ape minarale ), etc.

Având în vedere cele menţionate mai sus am considerat că tema „Surse de alimentare cu apă din strate freatice” este de actualitate şi prezintă o importanţă deosebită.

Scopul acestei lucrării constă în analizarea calitativă a apei din municipiul Bacău şi oraşul Buhuşi. Partea experimentală a lucrării a fost realizată pe profilele hidrogeologice Hemeiuşi, Gherăieşti I, Gherăieşti II şi Mărgineni I din municipiul Bacău, iar în oraşul Buhuşi următoarele locaţii au fost: Poiana Morii I şi Poiana Morii II

Analiza cantitativă şi calitativă a probelor de apă subterană prelevate din aceste două locaţii s-a efectuat în laboratorul de calitate a apei, din cadrul „Administraţiei Bazinale de Apă Siret”.

Lucrarea este structurată pe patru capitole.

În primul capitol am prezentat elemente privind resurselor de apă, mai exact resursele de apă subterană, rezervele şi sursele ale apelor subterane, sursele de poluare, monitorizarea, proprietăţile acestora şi proprietăţile hidrogeologice ale rocilor şi influenţa acestora asupra apei subterane.

Al doilea capitol face referire la captarea apelor izvoare din strate acvifere verticale, orizontale şi îmbogăţirea stratelor acvifere.

În al treilea capitol am prezentat sursele de alimentare cu apă din strate acvifere din Bazinul Hidrografic Siret.

În acest capitol este prezentat sistemul de alimentare cu apă a municipiului Bacău şi a oraşului Buhuşi în care sunt prezentate sistemele de captare, înmagazinare, transport şi distribuţiile apei pe municipiu şi pe oraş.

În al patrulea capitol este realizat un studiu de caz privind evoluţia cantitativă şi calitativă a apelor subterane în stratele freatice din zonele municipiului Bacău şi oraşul Buhuşi.

La finalul lucrării,sunt prezentate concluziile desprinse din analiza datelor experimentale făcute în laborator precum şi sursele bibliografice cu ajutorul cărora s-a realizat această lucrare.

Anexa nr. 4

CAPITOLUL 1: Elemente teoretice privind apele subterane, monitorizarea şi utilizarea raţională ale acestora

1.1. Resursele de ape subterane. Utilizarea lor raţională

Importanţa apelor subterane, precum şi principalele obiective ale activităţilor de cunoaştere, gestiune, exploatare şi de protecţie,ale acestora sunt prezentate în capitolul I al Legii Apelor nr. 107/1996 cu completările şi modificările ulterioare şi în Directiva 60/2000/EC în domeniul apelor emisă de către Parlamentul European[5].

Apele subterane au reprezentat tot timpul o mare importanţă vitală. Apele subterane reprezintă ape de origine endogenă şi exogenă care există în litosferă, se deplasează prin golurile sau fisurile existente între particulele de roci având proprietăţi fizico-chimice diferite de apele de suprafaţă.