Surse de finantare si creditare a intreprinderii de comert exterior

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul I COMERTUL EXTERIOR SI COMERTUL INVIZIBIL 1
Componentele comertului exterior 1
Exporturile romanesti  2
Balanta intre export si import  4
Deficitul de cont curent  6
Sustinerea exporturilor  8
Datoria externa  9
Capitolu II NOTIUNI GENERALE PRIVIND CREDITAREA 10
Creditarea pe pietele financiare internationale 10
Tendintele pe piata internationala a creditului 10
Finantarea internationala a dezvoltarii 13
Evolutia structurii datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare 14
Criza datoriei externe. Cai de solutionare a acestora 16
Solutii de rezolvare a crizei datoriei externe 17
Capitolul III TEHNICI DE CREDITARE PE PIETELE FINANCIARE INTERNATIONALE 22
Creditarea pe termen scurt 22
Creditarea pe termen mediu si lung 27
Tehnici speciale de creditare ( finantare) 33
Capitolul IV POSIBILITATI DE FINANTARE 37
Generalitati 37
Programe de finantare nerambursabile din anul 2007 44
Exibank - banca pentru finantari 52
Capitolul V RISCUL IN ACTIVITATEA DE CREDITARE 89
Aspecte generale privind riscul in activitatea de creditare si al politici de management 89 
Evaluarea si diminuarea riscului in activitatea de creditare 94
Determinarea indicatorilor de solvabilitate si a expunerilor mari 100
Limitele de risc 105
Ratingul de credite 108
Riscuri bancare in procesul creditarii 110
Riscul de credit 110
Riscul de tara 115
Riscul de variatii a ratei dobanzii 118
Bibliografie 119


Extras din licenta Cum descarc?

Evolutia comertului international demonstreaza existenta a doua componente ale acestuia, relativ distincte.
O prima componenta este data de comertul exterior propriu-zis (clasic) cu produse ce fac obiectul exportului final (direct) al agentilor economici din tara respectiva pe diferite piete si, respectiv, al importului de bunuri ce intra in sistemul de prelucrare (inclusiv pentru realizarea de produse destinate exportului) sau consum din acea tara. In acest caz, regimul vamal al marfurilor este de export sau de import definitiv, iar fluxul bancar (incasari si plati) coincide cu fluxul vamal (comercial).
Cea de a doua componenta este data de fluxurile de produse ce fac obiectul perfectionarii active/pasive sau OPT/IPT (Outward/Inward Processing Trade), operatiune cunoscuta si sub denumirea, improprie in opinia noastra, de "lohn". Acestea au o natura comerciala doar prin faptul ca traverseaza frontierele si, din acest punct de vedere, trebuie sa se supuna reglementarilor vamale. Altfel, ele nu reprezinta decat un transfer, dintr-o tara in alta, de bunuri in cautarea unor resurse mai convenabile, de munca in cazul in speta, tara beneficiara a IPT nefiind, de fapt, exportatoare a produselor prelucrate (sau transformate, inclusiv asamblate) respective, a caror proprietate nu ii apartine si care nici nu are vreun merit sau influenta in privinta destinatiei finale a acestora. In acest caz, regimul vamal al marfurilor este de import sau de export temporar, iar fluxul bancar real este reprezentat doar de incasarile din IPT si nu corespunde fluxului vamal (comercial).
Este de remarcat faptul ca valoarea bunurilor importate in regim IPT este nominala (nu implica plata efectiva a acestora), marind artificial valoarea importurilor totale. La fel, ea este inclusa tot fictiv in valoarea exporturilor dupa IPT (ceea ce se incaseaza efectiv fiind suma aferenta operatiunii de perfectionare activa), marind artificial valoarea exporturilor totale. 
Includerea IPT in statistica fluxurilor comerciale externe reprezinta, in realitate, o conventie internationala. Daca dimensiunea fluxurilor IPT este semnificativa, ca in cazul Romaniei, orice interpretare a datelor privind evolutia comertului exterior fara a tine seama de aceasta conventie, asa cum se si intampla in realitate, este o eroare nepermisa, atat pentru cercetatorii fenomenului, cat, mai ales, pentru autoritatile statului.
In conditiile terapiei de soc aplicate exporturilor romanesti in primii ani ai deceniului trecut, in special ca urmare a disparitiei CAER, cu reverberatii severe in intreaga economie nationala, fluxurile comerciale ale tarii noastre au fost treptat reorientate catre spatiul Uniunii Europene (UE), sens determinat si de efectele semnarii Acordului European de Asociere in februarie 2002. Mai importanta decat dimensiunea sa relativa, respectiv majorarea ponderii UE in exporturile totale ale Romaniei, de la circa 35% in 1992 la aproximativ 68% in 2003, insotita de o sporire semnificativa a UE si in totalul importurilor, este cresterea in valoare absoluta a exporturilor in UE de la doar 1,2 miliarde euro in 1992 la 10,6 miliarde euro in 2003, precum si a importurilor din UE de la circa 2 miliarde euro la peste 12,2 miliarde euro in perioada mentionata. 
Exporturile romanesti
Majorarea exporturilor totale ale Romaniei s-a datorat in proportie de aproximativ 75% cresterii exporturilor in UE. La randul sau, aceasta crestere a fost determinata in mod hotarator de amplificarea operatiunilor in regim de perfectionare activa (componenta IPT) care au ajuns sa detina in ultimii ani aproape 60% din totalul exporturilor si peste 75% din exporturile totale in UE. Practic, factorul decisiv al cresterii exporturilor totale si respectiv al celor in UE l-a reprezentat avantajul comparativ al Romaniei in privinta costurilor inferioare ale mainii de lucru, care a atras o parte din subcontractarea externa (outsourcing), in expansiune accelerata pe plan international in ultimii ani. In acest sens, este semnificativ faptul ca, in 2003, din exporturile totale ale Romaniei, de 15,6 miliarde euro, circa 8,7 miliarde euro au fost constituite din exporturi in regim IPT, din care statele UE au absorbit aproximativ 7,4 miliarde euro, respectiv 85%. 
Deci, in cea mai mare masura, majorarea fluxurilor comerciale ale Romaniei nu reprezinta meritul restructurarii economiei, cresterii competitivitatii produselor romanesti sau promovarii unor politici comerciale de succes, ci faptul ca tara noastra a fost folosita ca una dintre bazele, destul de restranse, de altfel, pentru outsourcing-ul global. 
Daca extinderea IPT in Romania reprezinta in esenta un fenomen pozitiv, avand o importanta contributie la crearea si cresterea PIB, motivatia lui economica, si nu comerciala, face ca o evaluare corecta a starii comertului exterior al tarii noastre sa excluda aceasta componenta din imaginea de ansamblu si sa se concentreze strict la produsele ce fac obiectul exportului final (definitiv) si, respectiv, al importului final (definitiv).
O radiografie atenta a comertului exterior cu produse exclusiv romanesti, facand abstractie de fluxurile IPT, pune in evidenta faptul ca deficitul comercial real este mult mai mare decat cel aparent, care include IPT, si inca intr-o maniera absolut ingrijoratoare (vezi tabelul).
Contul curent de plati externe a Romaniei (aparent) si corectat (real) in anul 2003
Varianta oficiala a BNR Varianta corectata in functie de fluxul real de incasari si plati Varianta fara includerea incasarilor din IPT
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 20.5 23.4 -2.9 14.1 17.0 -2.9 11.8 17.0 -5.2
A.Bunuri si servicii 18.3 22.2 -3.9 11.9 15.8 -3.9 9.6 15.8 -6.2
a) Bunuri 15.6 19.6 -4.0 9.2 13.4 -4.2 6.9 13.4 -6.5
b) Servicii 2.7 2.6 0.1 2.7 2.4 0.3 2.7 2.4 0.3
B. Venituri 0.3 0.9 -0.6 0.3 0.9 -0.6 0.3 0.9 -.6
C. Transferuri 1.9 0.3 1.6 1.9 0.3 1.6 1.9 0.3 1.6
Astfel, daca exporturile finale de produse romanesti au crescut in medie cu 17% anual in perioada 1999-2003, importurile finale s-au majorat cu 22% anual, rezultand o crestere a deficitului comercial real de la 2,9 miliarde euro la 7,6 miliarde euro in aceasta perioada. 
Exporturile finale au fost si raman subdimensionate, ceea ce reflecta potentialul modest al economiei romanesti in raport cu cerintele pietelor externe. In structura exporturilor finale, au prevalat materiile prime sau produsele cu nivel redus de prelucrare (agroalimentare, minerale, chimice, lemn, metale), care detin impreuna aproximativ trei patrimi din acestea, releva competitivitatea externa scazuta a produselor romanesti.


Fisiere in arhiva (1):

  • Surse de finantare si creditare a intreprinderii de comert exterior.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Bal Ana: "Economii in tranzitie - Europa centrala si de est"
Editura Oscar Print, Bucuresti, 1997;
2. Bari Ioan: "Economia Mondiala" 
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997;
3. Costica I., Lazarescu S.: "Politici si tehnici bancare" 
Editura ASE, Bucuresti, 2004
4. Lindert H. Peter: "International Economics", eight edition,
Irwin Publication, Homewood-Illinois, 1996;
5. Minica Boaja: "Relatii financiare si valutare internationale"
Editura Economica Bucuresti 2003
6. Manolescu Gheorghe: "Politici economice - Concepte, instrumente, experiente"
Editura Economica, Bucuresti, 1997;
7. Basno C., Dardac N.: "Sisteme de plati, compensari si decontari"
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003 
8. Suta Nicolae: "Comert international si politici comerciale contemporane"
Editura ALL, Bucuresti, 1995;
9. Suta Nicolae: "Teorii si modele in relatiile economice internationale" Editura Economica, Bucuresti, 1987;
10. Dumitru Miron: "Economia Integrarii Europene"
Centrul editorial - poligrafic ASE, Bucuresti, 1998.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!