Taina Sfântului Maslu în molitfelnicul românesc

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 2
I. Taina Sfântului Maslu - prefigurare în Sfânta Scriptură şi fundamentare scripturistică 3
1. Sfântul Maslu - etimologie şi denumirile atribuite acestei Sfinte Taine 3
2. Taina Vindecării - prefigurare în Vechiul Testament 5
3. Taina Vindecării - fundamentare scripturistică 8
4. Taina Mângâierii - prefigurare în Noul Testament. 10
Iisus Hristos - Tămăduitorul şi Restauratorul firii omeneşti 10
II. Mărturii Patristice privind ,,Taina Vindecării” 14
1. Mărturii din primele trei secole ale Creştinismului 14
2. Mărturii patristice din următoarele secole 17
III. Taina Sfântului Maslu în ediţiile Molitfelnicelor româneşti 21
1. Taina Sfântului Maslu – rânduiala grecească 21
2. Taina Sfântului Maslu – rânduiala slavonă 24
3. Taina Sfântului Maslu – în ,,Molităvnic: Bălgrad, 1689” 26
4. Taina Sfântului Maslu – în ,,Evhologiu 1888” 33
5. Rânduiala Sfântului Maslu – în ,,Evhologiu bogat 1896” 36
6. Taina Sfântului Maslu - în ediţia ,,Molitfelnicului de Bucureşti 1937” 37
7. Taina Sfântului Maslu – alte ediţii româneşti 39
IV. Taina Sfântului Maslu – actualitate şi importanţă 41
1. Câţi preoţi oficiază Sfântul Maslu ? 41
2. Interpretări liturgice ale Tainei Sfântului Maslu 45
3. Taina Sfântului Maslu – abateri şi practici necanonice 47
4. Taina Sfântului Maslu – aspecte interconfesionale 52
V. ,,Taina Suferinţei” – imensitatea dragostei lui Dumnezeu 60
1. Suferinţa – aspecte scripturistice 60
2. Despre suferinţă – aspecte patristice 61
3. Expresii ce visează suferinţa din cadrul Tainei Sfântului Maslu 63
Concluzie 67
Anexe 69
Bibliografie 72

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Importanţa vindecării este covârşitoare, ţinând cont de faptul că, mai mult ca niciodată, omenirea suferă enorm atât fizic cât şi spiritual. Acest fapt dezvoltă în societate numeroase atitudini care înclină fie spre compasiune, fie, dureros dar adevărat, spre indiferenţă. 
Am observat că în analiza şi abordarea fizică a bolii se neglijează dimensiunea de natură duhovnicească, acest lucru datorându-se desacralizării sentimentului religios şi catalogarea religiei ca act medieval şi practică superstiţioasă.
Deşi dezvoltarea medicinei oferă şanse din ce în ce mai mari în realizarea vindecării diferitelor boli, totuşi nu s-ar putea discuta despre un act taumaturgic de natură spirituală. Pe parcursul lucrării voi dezvolta şi nuanţa legătura dintre păcat şi boală, elemente care în majoritatea cazurilor se succed şi sunt într-o dependenţă considerabilă. 
În analiza şi cercetarea temei ,,Taina Sfântului Maslu în Molitfelnicul românesc”, voi realiza o prezentare documentată privind autenticitatea, întemeierea şi practica acestei Sfinte Taine, pornind de la mărturii scripturistice, argumentând prin mărturii patristice şi concluzionând prin analiza textuală a rânduielii acestei Sfinte Taine. 
Mi-am propus totodată să evidenţiez dezvoltarea Sfântului Maslu în Molitfelnicul românesc, ţinând cont de influienţele de natură grecească sau slavonă, care şi-au făcut simţită prezenţa de-alungul anilor în diferitele ediţii apărute pe teritoriul ţării noastre. În evidenţierea diferenţelor şi asemănărilor de natură textuală mă voi folosi de numeroase ediţii, dintre cele mai importante şi voi aminti eventualele abateri de natură liturgică sau canonică care s-au strecurat fie din neştiinţă, fie din nepăsare sau neglijenţă.
Deşi tema licenţei vizează în primul rând dezvoltarea Tainei Sfântului Maslu în Molitfelnicul românesc voi rezerva şi două capitole în care să tratez importanţa şi actualitatea acestei Sfinte Taine din viaţa creştinilor şi practica Bisericii, dar voi aminti şi câteva elemente de natură interconfesională, pe care le-am considerat mai importante în studierea materialului parcurs.
În încheierea lucrării mi-am propus o abordare a temei suferinţei printr-o prezentare a diferitelor mărturii scripturistice şi argumentări patristice, dar nu în ultimul rând voi încerca să reliefez câteva exemple din rânduiala Sfântului Maslu care fac referire la suferinţă, boală şi neputinţă.
I. Taina Sfântului Maslu - prefigurare în Sfânta Scriptură şi fundamentare scripturistică
1. Sfântul Maslu - etimologie şi denumirile atribuite acestei Sfinte Taine
Înainte de sistematizarea informaţiilor cu privire la subcapitolul propus, aş dori să amintesc caracterul esenţial al disciplinei intitulată ,,teologie liturgică”. Cu siguranţă este cunoscut faptul că scopul acestei discipline se rezumă la explicarea cultului prin elementul caracteristic intitulat ,,simbol”. De aceea elucidarea semnificaţiei cultului se realizează printr-un concept des folosit de teologia liturgică intitulat: ,,comemorare liturgică”; acest aspect mi-aminteşte, în primul rând, de caracterul anamnetic al cultului divin.
În acest sens doresc să fac referire la ideea exprimată de Alexander Schmemann: ,,dacă teologia liturgică provine dintr-o înţelegere a cultului ca act public al Bisericii, atunci scopul ei final va fi de a clarifica şi a explica cum Biserica se exprimă şi se împlineşte pe ea însăşi în acest act” . 
Cu privire la definiţia acestei Sfinte Taine Hristu Andrutsos ne învaţă zicând: ,,Maslul sau Oleo-ungerea este Taina de origine dumnezeească, prin care, ungându-se bolnavul cu unt-de-lem, se coboară harul dumnezeesc şi vindecă boalele lui trupeşti şi sufleteşti” .
În ceea ce priveşte diferitele numiri ale acestei Sfinte Taine, trebuie să fac referire, mai întâi, la etimologia termenului ,,maslu”; denumirea este de origine slavă (de la cuvântul ,,maslo”, ce înseamnă untdelemn) , întâlnindu-se sub numirile: untdelemn, untdelemn împreunat cu rugăciune (din limba greacă ευ̉χὴ = rugăciune + έλαιον = untdelemn) , binecuvântarea untdelemnului, ungere cu untdelemn sfinţit , rugăciunea Sfântului Ulei sau Slujba Sfântului Ulei , eleoungere. În Biserica greacă Taina Sfântului Maslu este numită ,,Heptapadion”, adică ,,taina celor şapte preoţi” şi în limba slavonă se mai întrebuinţează şi termenul ,,soboravanie”, adică ,,slujba adunării” sau soborul preoţilor.

Fisiere în arhivă (1):

 Taina Sfantului Maslu in molitfelnicul romanesc.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Izvoare
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1975.
2. Novum Testamentum Graece et Latine, novis curis elaboravit D. Erwin Nestle, Editio duodecima, Stuttgart, 1937.
Autori patristici şi scrieri filocalice
3. Origen, Omilii şi adnotări la Levitic, Ediţie bilingvă, Studiu introductiv traducere şi note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
4. Sfântul Ambrozie al Milanului, De Sacramentis (Despre Sfintele Taine), Scrieri (partea a II-a), în colecţia ,,Părinţi Scriitori Bisericeşti”, (53), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994.
5. Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinarea şi slujirea în duh şi adevăr, în colecţia ,,Părinţi Scriitori Bisericeşti”, (38), Traducere introducere şi note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1991.
6. Sfântul Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, Traducere din limba greacă de Grigorie Teodorescu, Editura Sophia, 1998. 
7. Sfântul Ignatie Teoforul, Epistola către Efeseni, în colecţia ,,Părinţi Scriitori Bisericeşti”, (1), Scrierile Părinţilor Apostolici, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979.
8. Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2005. 
9. Sfântul Ioan Gură de Aur, Despre preoţie, Traducere introducere şi note de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Sophia, Bucureşti, 2004.
10. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia, vol. 3, Traducere introducere şi note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Ediţie electronică, Editura Apologeticum, 2005. 
11. Idem, Ambigua, Traducere introducere şi note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2006.
12. Sfântul Nicolae Cabasila, Despre viaţa în Hristos, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2009. 
13. Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu al Lyonului, Aflarea şi respingerea falsei cunoaşteri sau Contra ereziilor, Traducere din limba engleză introducere şi note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş, Editura Teologie pentru azi, Bucureşti, 2007. 
14. Sfântul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului, Tratat asupra tuturor dogmelor credinţei noastre ortodoxe, după principii puse de Domnul nostru Iisus Hristos şi urmaşii Săi, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2002. 
15. Idem, vol. II, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2003.
16. Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri (Partea Întâia), Omilia IX, Că Dumnezeu nu este autorul relelor, în colecţia ,,Părinţi Scriitori Bisericeşti”, (17), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1986.