Taxele de consumație în practica fiscală din România, pe exemplul SC Heineken SA

INTRODUCERE

În condiţiile economiei de piaţă din zilele noastre, statul nu mai are puterea de a intervenii în domeniul privat al economiei prin intermediul metodelor administrative, dar beneficiază de posibilitatea de a utiliza unele pârghii economice şi financiare sau financiar-monetare care pot influenţa activitatea agenţilor economici.

Resursele sunt componente ale averii unei naţiuni, care provin din produsul intern brut al acesteia, pe lângă care se adaugă importul. În componenţa resurselor intră mijloacele băneşti, deosebit de necesare realizării obiectivelor sociale şi economice, într-o perioadă dată de timp.

Într-o societate, volumul resurselor depinde de mărimea produsului intern brut dar şi de capacitatea de a apela la resursele financiare de forma împrumuturilor sau a ajutoarelor.

Principala sursă de venituri la care apelează statul sunt impozitele, atât directe cât şi indirecte. Apariţia impozitelor indirecte pun în evidenţă anumite trăsături şi tendinţe, legate atât de capacitatea de satisfacere a necesarului de resurse financiare ale statului, cât şi de preocupările pentru îmbunătăţirea sistemelor de impozite, în concordanţă cu mutaţiile care pot să intervină în mediul socio-economic.

Impozitele sunt instrumente puternice ale politicii monetare şi ale politicii sociale, care serveşte la echilibrarea puterii pe care o au întreprinzătorii particulari. Acţionând împotriva întreprinzătorilor particulari, impozitele le limitează acestora puterea în faţa consumatorilor.

Pentru vânzările de mărfuri şi pentru prestarea serviciilor, statul impune impozite indirecte, la care se adaugă unele cote de impozitare pentru preţul mărfurilor şi tarifele aplicate serviciilor. Din acest considerent apare caracterul impozitelor pe consum.

La unele impozite, se ţine cont de venitul consumatorilor, însă acestea nu se deosebesc de starea materială a consumatorilor, fiind suportate de toţi consumatorii.

De această situaţie, cei mai afectaţi sunt consumatorii care au venituri mici, din simplul motiv că impozitele indirecte sunt aplicate la vânzarea bunurilor de larg consum. Veniturile directe permit ca acei consumatori care dovedesc încasarea unor venituri mici să fie scutiţi de la plata acestora, însă în cazul impozitelor directe, această situaţie nu poate fi posibilă.

Privit din punct de vedere al eticii, putem spune despre acest sistem de impozitare că este unul nedrept, deoarece perceperea lui nu ia deloc în considerare puterea contributivă a consumatorilor cu venituri mici. Aceşti consumatori sunt obligaţi să îşi cheltuiască ultimele venituri pentru întreţinerea familiei sau sunt nevoiţi să renunţe la unele bunuri extrem de necesare pentru un trai normal şi decent.

În timpul crizei financiare, începute în 2008 în Statele Unite ale Americii, consumul de bunuri supze impozitării indirecte s-a redus considerabil, lucru care a prezentat un dezavantaj al acestui tip de impozite. Direct proporţional cu diminuarea consumului s-au diminuat şi resursele la bugetul de stat, moment total neprielnic, deoarece economia avea nevoie să îşi mărească cheltuielile publice pentru relansarea consumului.

Conform unor economişti, impozitele directe ar avea caracter voluntar, deoarece, dacă unii consumatori ar renunţa la consumul de bunuri şi servicii supuse impozitării, şi în acest fel ar exista posibilitatea evitării. Totuşi, există şi o contrazicere la această afirmaţie, deoarece impozitele indirecte sunt percepute la vânzarea produselor de larg consum.

Acestea au un caracter voalat, fiind reflectat mai ales în preţul de vânzare al bunurilor, la plicarea preţurilor ridicate. În acest sens, nemulţumirea clienţilor va fi asupra agenţilor economici care comercializează şi nu asupra statului, care în momentul când impune impozite crescute, generează scumpirea bunurilor. Un cumpărător nu ştie cât din valoarea bunurilor achiziţionate ajunge la agentul economic şi cât se plăteşte la stat.

Randamentul oferit de impozitele indirecte este unul instabil, situaţia economică prezentă în contextul naţional fiind foarte importantă. Atunci când economia prezintă o evoluţie ascendentă, impozitele indirecte prezită un trend ascendent. Când economia înregistrează decalaje, iar producţia şi consumul prezintă dezechilibre, impozitele indirecte pun în pericol obţinerea unui echilibru bugetar, intensificând dezechilibrul. Din aceste aspecte putem observa că impozitele indirecte prezintă o sensibilitate sporită cu privire la conjuctura economică.

Din punct de vedere al originii, putem spune despre impozit că este cea mai veche sursă de venit, dar şi cea mai importantă. Originile sale sunt atestate încă din perioada de statornicire statală, când aceasta s-a despărţit de societate. Ca o consecinţă a acestui fapt, s-a recurs la prelevări asupra bunurilor private pentru a-şi îndeplinii sarcinile şi funcţiile.

Prezenta lucrare îşi propune să prezinte taxele de consumaţie, componentă a impozitelor indirecte la nivelul României, dar aprofundate pe societatea HEINEKEN din Craiova.

Taxele de consumaţie se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în cadrul României şi se cuprind în preţul de vânzare al acestora.

Modul de acţiune al impozitelor şi mai ales al taxelor de consumaţie sunt diferite de la o ţară la alta şi mai ales de la o periodă de timp la alta.

În unele ţări, s-au intensificat preocupările în ceea ce priveşte utilizarea accizelor ca instrument de înfăptuire a unor măsuri de ordin social. Creşterea consumului de alcool şi efectele deosebit de dăunătoare ale acestuia au permis concluzionarea unor idei precum faptul că taxele de consumaţie pe alcool nu sunt suficient de restrictive pentru a se înfrâna consumul de alcool.

Prezenta lucrare are rolul de a trata atât sub aspect teoretic cât şi practic problema taxelor de consumaţie în România la S.C.HEINEKEN S.A Craiova.

În primul capitol al lucrării voi prezenta mediul de afaceri în care societatea îşi desfăşoară activitatea, concurenţa, furnizorii şi clienţii cu care societatea intră zi de zi în contact, obiectul de activitatea al societăţii dar şi unii indicatori economico-financiari care caracterizează activitatea societăţii în ultimii 3 ani.

În capitolul 2 al lucrării, voi realiza o scurtă descriere a impozitelor indirecte, dar şi un studiu de caz cu privire la taxele de consumaţie vărsate de societatea HEINEKEN la bugetul de stat.

În ultima parte a lucrării, voi prezenta concluziile care au rezultat de-a lungul temei studiate, modalităţi de perfecţionare a modului de aşezare şi calcul al taxelor de consumaţie, precum şi modalităţi de armonizare a legislaţiei la standardele Uniunii Europene.