Tehnici si Algoritmi de Codare

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 1
CAP I.
TEHNICI SI ALGORITMI DE CODARE
Tehnici de codare 4
CAP. II.
MODULATIA DELTA INLATUITA
Modulatia delta inlantuita (EDM) 9
2.1. Teoria codurilor cu modulatie delta inlantuita 10
2.2. Performantele EDM 13
CAP. III.
CODAREA SUB-BANDA
Codarea sub-banda 16
3.1. Teoria filtrelor oglinda in cuadratura (QMF) 17
3.2. Algoritmul SBC 24
3.2.1. Setul de filtre QMF 26
3.2.2. Cuantizarea 27
3.2.3. Alocarea bitului semiadaptiv 28
3.3. Marirea robustetii algoritmului SBC pe canale cu erori 31
3.4. Performantele codoarelor in dezvoltarea acusticii 31
CAP. IV
MODELE PENTRU ANALIZA PRIN SINTEZA A SEMNALULUI VOCAL ESANTIONAT
4.1. Moduri pentru analiza prin sinteza LPC 34
4.2. Modelul general de analiza 35
4.3. Predictia pe termen scurt 38 
4.4. Metoda autocorelatiei 39
4.5. Metoda covariantelor 42
4.6. Consideratii in alegerea conditiilor de analiza LPC 44
4.7. Cuantizarea parametrilor LPC 47
4.7.1. Coeficientii de reflexie 48
4.7.2. Perechile de linii spectrale 52
4.7.3. Interpolarea parametrilorpredictiei pe termen lung 54
4.7.4. Predictia pe termen lung (LTP) 55
4.7.5. Cuantizarea parametrilor predictiei pe termen lung 61
4.8. Excitatia multi-impuls si impuls regulat 62
4.8.1. Aproximarea multi-impuls (MPE) 63
4.8.2. Modificari ale algoritmului MPE 65
4.8.3. Evaluarea algoritmului multi-impuls 66
4.8.4. Numarul de impulsuri pe cadrul excitator 67
4.8.5. Lungimea cadrului de excitatie 70
4.9. Aproximarea impulsului regulat (RPE) 71
4.9.1. Spatierea impulsurilor (PULSE SPACING) 72
4.9.2. Lungimea cadrului de cautare 73
4.9.3. Simplificarea algoritmului RPE 74
4.10. Aproximarea autocorelativa 75
4.10.1. Eliminarea inversarii matricii 76
4.10.2. Algoritmul RPE simplificat 78
4.11. Cuantizarea excitatiei in codoare folosind MPE si RPE 81
CAP.V.
CODURI UTILIZATE PENTRU SEMNALUL VOCAL
5.1. Codul cu predictie liniara (CELP) 89
5.1.1. Principiul CELP 90
5.1.2. Simlplificarile procdurii de cautare CELP folosind folosind aproximarea autocorelativa 92
5.1.3. Performantele CELP 94
5.2. Tipuri de coduri 95
5.2.1. Coduri rare 95
5.2.2. Coduri ternare 96
5.2.3. Coduri algebrice 98
5.2.4. Coduri cu depasire (OVERLAPPING) 99
5.3.Autoexcitarea 100
BIBLIOGRAFIE 101


Extras din licenta Cum descarc?

PRESCURTARI 
1. INTRODUCERE
O tema des cercetata in telefonia mobila este eficienta spectrala, care deobicei are intelesul de densitatea spectrului alocat. Cel mai influient factor in determinarea eficientei spectrale este dimensiunea celulei. Micro-celulele reutilizeaza spectrul alocat peste o arie geografica mai mica si acestea sint un sistem care gestioneaza mai eficient spectrul. Pentru o dimensiune a celulei stabila si o alocare de banda data, exista un set de sub-sisteme, cum ar fi sistemele care codeaza vorbirea, codoarele de canal, intercaloarele, modulatoarele care au un rol important in determinarea numarului de utilizatori pe care ii poate gestiona. Prin reducera vitezei (ratei de bit) la codarea semnalului vocal sau prin reducerea capacitatii de codare necesara, pot fi marite eficienta spectrala si numarul de utilizatori.
Pentru codoarele semnalului vocal in telefonia mobila Pan-Europeana CCITT a stabilit ca viteza de transmisie sa fie de 16kb/s. Aceasta valoare corespunde unui numar minim de canale codate si a fost considerata pragul minim al vitezei de codare care poate asigura o calitate multumitoare a semnalului vocal cit mai apropiata de semnalul original. Pe de alta parte, aceasta viteza este usor de implementat in structurile monolitice (in cipuri). Pe aceleasi principii au fost proiectate pentru sistemul de telefonie mobila Pan-Europena, codorul semnalului vocal, excitatorul cu puls regulat (RPE), codorul cu predictie liniara, excitatorul multi-impuls (MPE) si codoarele sub-banda (SBC). 
Urmatoarea faza pentru sistemul GSM la care se mai lucreaza inca este aceea de a obtine asa numita viteza la jumatate, care sa redea o calitate a vorbirii buna la o viteza de 8kb/s. Cel mai bun este codorul cu predictie liniara (CELP). 
In sistemele radio mobile pot fi utilizate alte coduri pentru codarea semnalului vocal. Cind latimea de banda a micro-celulelor sau a pico-celulelor devine libera, se pot utiliza coduri mai simple:
- modulatia delta (DM)
- modulatia in puls (PCM)
- modulatia diferentiala (DPCM).
Aceste coduri sint ieftin de implementat, au intirzieri minime si consum 
mic din puterea semnalului. Utilizind modulatia delta adaptiva (ADM) la viteze de cod de 32kb/s se obtine o calitate mai buna a semnalului vocal. Sistemul care foloseste ADM consuma mai putina putere din puterea semnalului si confera o siguranta mai mare a transmisiei.
Codarea vorbirii este vitala in determinarea vitezei (ratei de bit) si in reconstituirea calitativa a semnalului vocal. De aceea vom trata cu deosebit interes in aceasta lucrare: 
- modulatia delta (DM)
- modulatia in puls (PCM)
- modulatia diferentiala (DPCM)
care au fost tratate pe larg de Javant & Hall, Flanagan, precum si de Rabiner si Schafer.
Ne vom indrepta atentia in special asupra codarii la viteza de 4 - 16kb/s, care sint vitezele folosite acum in telefonia mobila. Dintre codurile simple care se potrivesc celulelor mici vom descrie modulatia delta.
CAP I.
TEHNICI SI ALGORITMI DE CODARE
TEHNICI DE CODARE
Tehnica de codare utilizeaza trei clase de baza:
- generatorul de forme de unda
- sursa de coduri 
- coduri hibride.
Generatorul de coduri accepta semnale vocale analogice si le codeaza in
semnale digitale prioritare pentru transmisie. 
Decodoarele realizeaza procesul de recuperare al semnalului de la emisie. In absenta erorilor, semnalele recuperate la receptie au forme asemanatoare cu cele de la emisie. Principiul decodoarelor este acela de a obtine o replica a semnalului original pentru a se obtine o calitate excelenta a semnalului vocal. In practica procesul de codare introduce zgomot de cuantizare, care este o distorsiune a formei de unda. Acesta este de obicei mic si nu afecteaza calitatea semnalului vocal.
Codoarele sint de o complexitate scazuta, ceea ce le face sa aiba un cost de implementare suficient de mic. Ele pot sa codeze si alte semnale, cum ar fi:
- semnale de ton
- alte semnale in banda vocala
- semnale muzicale (cu citeva limitari, deoarece nu se poate transmite toata banda semnalului muzical pe un canal de transmisiuni vocale).
Cel mai simplu codor este codorul cu modulatie in impuls (PCM), unde semnalul vocal este esantionat la viteza Nyquist. Fiecare esantion este reprezentat printr-un numar binar in care este inclusa si cuantizarea zgomotului.
Modulatia logaritmica a impulsului a fost standardizata de CCITT sa lucreze la viteza de 64kb/s. Esantioanele sint compresate aproximativ logaritmic si codate binar cu prioritate in transmisie. La receptie, decodorul binar este urmat de un expander logaritmic, care are rolul de a recupera semnalul vocal.


Fisiere in arhiva (6):

  • Tehnici si Algoritmi de Codare
    • cuprins.doc
    • fig8.doc
    • fig9.doc
    • FINAL.doc
    • prescurt.doc
    • refer.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!