Tehnologia de Cultivare a Orzului de Toamnă în Condițiile Ecologice de la SC Zooprod SA Huși

Domeniu: Agronomie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 61 în total

Cuvinte : 10430

Mărime: 477.43KB (arhivat)

Publicat de: Leonidas Molnar

Puncte necesare: 12

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1.1. Date despre zona în care se află teritoriul unităţii 5
1.1.1. Prezentarea unităţii SC Zooprod SA – Huşi 6
1.1.2. Situaţia geografică şi social-economică a unităţii 6
1.1.3. Geomorfologia şi hidrologia zonei 8
1.1.4. Principalele caracteristici ale climei 10
1.1.4.1. Regimul termic 10
1.1.4.2. Regimul pluviometric 10
1.1.4.3. Alte elemente climatice: lumina, nebulozitatea, umiditatea relativă, vânturile şi alte elemente 11
1.1.5. Caracterizarea solului 12
1.1.6. Flora cultivată şi spontană şi fauna din zonă 13
1.1.7. Concluzii asupra cadrului natural 14
1.2. Cerinţele orzului faţă de factorii ecologici 14
1.2.1. Cerinţele faţă de temperatură 14
1.2.2. Cerinţele faţă de umiditate 15
1.2.3. Cerinţele faţă de lumină 16
1.2.4. Cerinţele faţă de sol 17
1.2.5. Gradul de favorabilitate pentru orz 18
1.3. Tehnologia de cultivare a orzului de toamnă 18
1.3.1. Rotaţia şi amplasarea culturii 19
1.3.2. Fertilizarea 19
1.3.3. Lucrările solului 20
1.3.4. Soiuri şi hibrizi: caracterizarea celor din zonă şi experienţă 21
1.3.5. Sămânţa şi semănatul 22
1.3.6. Lucrările de îngrijire 24
1.3.7. Evaluarea producţiei, recoltarea şi păstrarea 33
EXPERIMENTĂRI PRIVIND PRIVIND INFLUENŢA SOIULUI ASUPRA PRODUCŢIEI LA ORZUL DE TOAMNĂ ÎN CONDIŢIILE
SC ZOOPROD SA – HUŞI
2.1. Stadiul actual al cercetărilor referitoare la temă 35
2.2. Scopul, obiectivele şi metoda experimentărilor 37
2.2.1. Scopul şi obiectivele experienţelor 37
2.2.2. Metoda experimentărilor 38
2.3. Condiţiile ecologice din anii experimentării 41
2.4. Valorificarea rezultatelor prin calcul statistic, analiza varianţei şi regresii 46
2.5. Sinteza rezultatelor de producţie şi discuţii 47
2.6. Analiza eficienţei economice, discuţii
2.7. Concluzii şi propuneri 51
Bibliografie 53

Extras din licență

IMPORTANŢA ŞI RĂSPÂNDIREA ORZULUI ÎN LUME ŞI ROMÂNIA

Deşi mulţi îl considera o cereala autohtonă, cultivată de mii de ani în Carpaţi, orzul (Hordeum vulgare L.) are o descendenţă neaşteptată, avându-şi originea în Tibet, la poalele Munţilor Himalaya.

Crescut în semi-sălbăticie, era un soi de iarbă înaltă, cu boabe gustoase şi foarte energizante, aliment ideal pentru iernile friguroase şi aspre. Devenit foarte repede „pâinea celor săraci”, el a trecut din Tibet în China şi în Egipt, unde a fost cultivat pe suprafeţe întinse. Dar în vreme ce egiptenii preparau din el o băutură alcoolică asemănătoare cu berea, dându-l, adesea, şi animalelor, ca furaj, chinezii îl considerau plantă sfântă, apreciată nu doar ca hrană, ci şi ca medicament. Virtuţile terapeutice ale orzului au fost egal preţuite de greci şi de daci, care îl cultivau nu doar ca materie primă pentru pâine (în combinaţie cu faină de grâu), ci şi ca leac pentru o mulţime de boli. Cu o biografie aşa de spectaculoasă, nu e nici o mirare ca astăzi, orzul este o planta îndelung studiată, pentru virtuţile sale terapeutice. Iar surprizele nu au întârziat să apară. Cercetări de ultimă oră confirmă faptul că mai ales primăvara, când planta este în faza de după răsărire, în tulpinile ei sunt secretate substanţe cu efecte vindecătoare.

Orzul se numără printre cele mai vechi plante de cultură, la chinezi fiind trecut între cele 5 plante sfinte (grâu, orez, soia, orz, mei).

Orzul are multiple utilizări în alimentaţia omului, furajarea animalelor şi pentru prelucrări industriale.

În alimentaţia omului, orzul se foloseşte mai ales în zone cu condiţii extreme (nordul Africii, dincolo de Cercul Polar), pâinea obţinută fiind de calitate mai slabă.

În alimentaţia omului se foloseşte sub formă de arpacaş (“surogat de orez”), sub formă de crupe.

O largă utilizare o are în furajarea animalelor sub formă de boabe sau ca furaj, singur sau în amestec cu alte plante.

Boabele de orz constitue cel mai timpuriu nutreţ concentrat (începutul lunii iunie) şi sunt folosite în obţinerea malţului şi a berii.

Orzul este folosit încă din antichitate, având o largă utilizare şi în prezent.La germinarea boabelor de orz, în germeni apar enzimele alfa şi beta amilază în cantităţi mai mari decăt la grâu şi secară, care participă în procesul de hidrolizare a amidonului în glucide simple, fermentabile.

Orzul este utilizat la fabricarea berii şi din considerentul că paleele ce acoperă cariopsele, le apără de vătămări în timpul manipulărilor, având şi rol de filtru în timpul separării substanţelor solubile.