Tehnologia de Fabricare a Maceselor

Cuprins licenta Cum descarc?

PARTEA I: TEMA DE CERCETARE - MODIFICAREA POLIZAHARIDELOR IN VEDEREA OBTINERII UNOR ADITIVI PENTRU CIMENT 5
I GENERALITATI 5
1. POLIZAHARIDELE 5
1.1. Celuloza 5
1.1.1. Compozitia celulozei 6
1.1.2. Structura moleculara 7
1.1.3. Valorificarea celulozei 8
1.2. Carboximetilceluloza sodica 9
1.2.2. Sinteza 9
1.2.3. Aplicatii 10
2. PRINCIPALELE MODIFICARI ALE POLIZAHARIDELOR 10
3. SCOPUL LUCRARII 12
II. REZULTATE SI DISCUTII 13
1. OXIDAREA PERIODICA 13
1.1. Generalitati 13
1.2. Rezultate 15
1.2.1. Celuloza 16
1.2.2. NaCMC 17
2. AMINAREA PRIN REDUCERE 18
2.1. Generalitati 18
2.2. Rezultate 18
2.2.1. Celluloza 18
2.2.2. NaCMC 20
2.2.3. Caracterizarea cu RMN si IR 21
3. FORMAREA AMONIULUI CUATERNAR - N+(CH3) 3 23
3.1. Rezultate 23
3.1.1. Celuloza 24
3.1.2. NaCMC 24
III. PARTEA EXPERIMENTALA 26
3.1. Reactivi si solventi 26
3.2. Masuri fizice 27
3.2.1. RMN 27
3.2.2. Spectrometrie IR 27
3.3. Sinteze 27
3.3.1. Oxidarea periodica 27
3.3.2. Aminarea reducatoare 28
3.3.3 Formarea amoniului cuaternar 28
3.4. Caracterizarea produsilor intermediari si finali 29
3.4.1.Reactia Cannizzaro 29
3.4.2. Calcul GS in aldehida 29
Concluzii 30
ANEXE 31
Calculul gradului de polimerizare al NaCMC-ului 31
BIBLIOGRAFIE 32
LISTA DE ABREVIATII 33
PARTEA II: TEMA DE PROIECTARE - TEHNOLOGIA DE FABRICARE A EXTRACTULUI DE MACES 34
2. Memoriu tehnic 36
3. TEHNOLOGIA FABRICATIEI 36
3.1. Proprietatile produsului finit; domenii de utilizare 37
3.1.1. Proprietatile extractului de maces 37
3.1.2. Domenii de utilizare a extractului de maces 38
3.2. Variante tehnologice de fabricatie 40
3.2.1. Procedee clasice 41
3.2.2. Procedee moderne 45
3.2.3. Fabricarea tincturilor de macese 49
3.3.1. Factori care influenteaza tehnologia de extractie 56
3.3.2. Spatii si aparatura utilizate in farmacie 63
3.3.3. Spatii de productie 64
3.3.4. Echipament de productie 64
3.3.5. Recipiente de conditionare 65
3.3.6. Stabilitate, conservare si depozitare 65
3.3.7. Caracterele si controlul calitatii 66
3.3.8. Biofarmacie si biodisponibilitate 66
3.4. Descrierea procedeului adoptat 66
3.4.1. Caracteristicile materiilor prime, intermediare si auxiliare 66
3.6. Modelarea procesului 71
3.7. Stabilirea regimului tehnologic 72
3.4.4. Bilanturile reale 75
4 ALEGEREA SI DIMENSIONAREA UTILAJELOR 88
4.1. Utilajul principal: Amestecatorul 88
4.2. Alte utilaje existente in instalatie 90
4.2.1. Pompa 90
4.2.2. Evaporator 93
5. UTILITATI 95
5.1. Necesarul de apa 95
5.2. Necesarul de energie electrica 96
6. CONTROL, REGLARE, AUTOMATIZARE A PROCESULUI TEHNOLOGIC 98
6.1. Metode de analiza a materiei prime, a produselor intermediare si a produselor finite 98
6.1.1. Metode de dozare a glucidelor reducatoare - metoda Somogy - Nelson 98
6.1.2. Dozarea glucidelor totale - Metoda cu antrona 99
6.1.3. Metode de dozare a proteinelor - Metoda Lowry 99
6.1.4. Metoda de dozare a acidului ascorbic (vitamina C) 101
6.1.5. Metoda de dozare a polifenolilor 102
6.1.6. Determinarea umiditatii - Metoda uscarii la etuva 103
6.1.7. Determinarea caracterelor organoleptice 103
7. PRODUSE SECUNDARE, POSIBILITATI DE VALORIFICARE, DEPOLUAREA MEDIULUI 104
Mediul inconjurator 104
8. AMPLASAMENT SI PLAN GENERAL 105
8.1. Dimensionarea suprafetei de depozitare a maceselor: 106
8.2. Calculul suprafetei de depozitare a materialelor auxiliare 106
8.2.1. Calculul suprafetei necesare pentru depozitarea etanolului 106
8.2.2. Calculul suprafetei de depozitare a apei demineralizate 107
8.3. Calculul suprafetei de depozitare a produsului finit 107
8.4. Calculul suprafetelor de depozitare a cutiilor goale si a capacelor 108
8.5. Calculul suprafetei sectiei de fabricatie 109
9. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI 110
10. CALCULUL COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA 111
10.1. Stabilirea necesarului de investitie 111
10.2. Stabilirea cheltuielilor reprezentand valoarea utilajelor 112
10.3. Fond de investitii 113
10.4. Planul necesar de forta de munca 113
10.5.Fondul de salarizare 114
10.6. Planul de aprovizionare 114
10.7. Cheltuieli cu amortizarea - pt o perioada de 20 ani: 115
10.8. Cheltuieli cu reparatiile 115
10.9. Determinarea costului utilitatilor (pe zi) 115
Costul extractului de maces 115
BIBLIOGRAFIE 116


Extras din licenta Cum descarc?

PARTEA I
TEMA DE CERCETARE:
MODIFICAREA POLIZAHARIDELOR IN VEDEREA OBTINERII UNOR ADITIVI PENTRU CIMENT 
I GENERALITATI
1. POLIZAHARIDELE
Polizaharidele sunt macromoleculele cele mai raspandite pe suprafata Terrei si in oceane. Acesti compusi sunt hidrocarbonate compuse din mai multe molecule de monozaharide (ex glucoza, fructoza) care sunt legate intre ele, in lanturi cu lungimi diferite, de legaturi glicozidice. Aceasta legatura rezulta in urma condensarii unui hidroxil semiacetal al unui monozaharid cu un hidroxil al altui monozaharid. Polizaharidele au ca si formula generala [Cx(H2O)y]n, motiv pentru care mai sunt denumite in mod egal si hidrati de carbon.
Din punct de vedere biologic, polizaharidele vegetale pot fi clasificate in doua categorii: polizaharidele de rezerva, cele mai raspandite sunt amidonul si fructoza, si polizaharide structurale ca celuloza, hemiceluloza si pectinele. In aceasta lucrare ne vom indrepta atentia asupra celulozei si a derivatilor ei.
1.1. Celuloza
Celuloza este substanta macromoleculara naturala din clasa glucidelor, formata dintr-un lant linear de molecule de D-Glucoza (intre 200 si 14 000) si este constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Impreuna cu lignina (un compus macromolecular aromatic) si alte substante, formeaza peretii celulelor vegetale si confera plantei rezistenta mecanica si elasticitate.
Este principalul compus al lemnului. Celuloza reprezinta materia organica cea mai raspandita pe Terra (peste 50% din biomasa). Ea constituie o importanta resursa regenerabila . Cantitatea sintetizata de catre vegetale este estimata la 50 - 100 miliarde de tone pe an Obisnuit, celuloza (E460) se obtine din lemn de conifere, de fag sau din stuf si paie.
Celuloza este o substanta solida, amorfa, de culoare alba, insolubila in apa sau in solventi organici, solubila in hidroxid tetra aminocupric, [Cu(NH3)4](OH)2 (reactiv Scheueizer). La incalzire se carbonizeaza fara sa se topeasca. Nu are gustul dulce caracteristic zaharidelor.
1.1.1. Compozitia celulozei
Prin hidroliza enzimatica, celuloza formeaza ??glucoza; celuloza prezinta un slab caracter reducator. Aceste constatari au dus la concluzia ca lantul macro molecular de celuloza este format dintr-un mare numar de resturi de ? glucoza legate intre ele prin legaturi monocarbonilice in pozitiile 1-4 (gruparea hidroxil glucozidic de la C1 al unui rest glucozic cu gruparea hidroxil de la C4 al restului urmator). Rezulta astfel o structura filiforma a lantului macromolecular celulozic.
Numeroasele grupari hidroxil existente de-a lungul lantului, in resturile glucozice, formeaza intre ele un numar urias de legaturi de hidrogen; acestea impacheteaza foarte strans lanturile macromoleculare si confera celulozei structura macroscopica de fir.
Din modul in care celuloza reactioneaza cu diferiti reactivi, s-a dedus ca in macromolecula sa fiecare rest de glucoza prezinta trei grupari hidroxil capabila sa reactioneze chimic.
Gradul de polimerizare (GP) este definit de numarul de unitati structurale (motivul repetitiei) al unui lant de polimer. Daca GP < 30, atunci putem vorbi despre oligomer. Gradul de polimerizare mediu (ca si numar) este definit ca raportul numarului total de molecule de baza prezente initial pe numarul total de macromolecule, gradul de polimerizare (GP) difera foarte mult conform originii celulozei, valoarea sa putand varia intre cateva sute si cateva zeci de mii. (tabelul 1 )
Sursa de celuloza Continut in % Gradul de polimerizare 
Trestie de zahar 35 - 45 700 - 900
Bumbac 90 - 99 8000 - 14000
Lemn 40 - 50 7500 - 9000
In 70 - 75 7000 - 8000
1.1.2. Structura moleculara
Celuloza este un homopolimer liniar compus din numeroase unitati de D-Anhidroglucopiranoza. Motivul repetitiei il reprezinta unitatea de celobioza. Unitatile de ce compun celuloza au in compozitia lor 3 grupari hidroxil: 2 alcooli secundari (in pozitia 2 si 3) si un alcool primar (in pozitia 6). Aceste functiuni hidroxil, si legaturile lor glicozidice, sunt situate in pozitii ecuatoriale in raport cu planul ciclului motiv pentru care moleculele de hidrogen se gasesc in pozitie axiala. (figura 1) 
Extremitatea reducatoare (R) a polimerului corespunde unitatii de glucoza ce are carbonul asimetric liber, exista, prin urmare, un echilibru intre un forma semiacetal si forma aldehidica (forma minoritara). Unitatea de glucoza situata la cealalta extremitate a lantului celulozic este denumita extremitate ne-reducatoare (NR) avand carbonul asimetric angajat intr-o legatura glicodizica ? (1->4!), datorita acestui fapt, nu poate exista un echilibru intre forma semiacetal si forma aldehidica. (figura 2)
Dupa hidroliza, o analiza cromatografica a celulozei in faza gazoasa arata ca ea este constituita din 95% glucoza. Cu toate acestea, nu este exclus ca anumite zaharuri ca galactoza sau xiloza sa fie incorporate in cantitati mici in polimeri.


Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Fabricare a Maceselor.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!