Tehnologia de Procesare a Fasolei

Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL - I
STUDIU DE LITERATURA
?
1.1 - Fasolea Importanta 
Boabele de fasole sunt folosite in alimentatia umana, ca unul dintre alimentele de baza; dupa unele statistici FAO, peste 500 milioane de oameni consuma curent preparate din boabe de fasole. Timp indelungat, fasolea a fost denumita ,,carnea oamenilor saraci", datorita continutului ridicat al boabelor in proteine de foarte buna calitate, bogate in aminoacizi esentiali (lizina, arginina, triptofan) si mai accesibile ca pret, prin comparatie cu proteinele de origine animala. Valoarea energetica a boabelor de fasole este, de asemenea, considerabila, apreciata la circa 335 calorii furnizate de 100 g boabe uscate.
Preparatele culinare din fasole uscata au calitati gustative foarte apreciate; nu sunt de neglijat nici proprietatile lor dietetice, fapt pentru care sunt indicate in dieta care insoteste tratarea anumitor boli, printre care afectiunile ficatului.
Faina de fasole poate fi folosita in proportie de 5 - 10% in amestec cu faina de grau, pentru obtinerea unei paini gustoase si hranitoare.
Pastaile verzi reprezinta o leguma foarte apreciata, iar in bucatariile chinezeasca sau japoneza lastarii tineri de fasole sunt preparati sub forma de salata.
Vrejii (substante proteice - 8,1% din s.u.; glucide - 31% din s.u.; celuloza - 36% din s.u.) si tecile reprezinta un furaj valoros, indeosebi pentru ovine si caprine. Tecile au si utilizare medicinala, fiind folosite sub forma de ceai in tratarea diabetului.
Fasolea se recolteaza vara, destul de devreme (lunile iulie-august), lasand terenul imbogatit in azot, curat de buruieni, fara resturi vegetale, lucrarile solului se fac in conditii bune, astfel ca este o premergatoare buna pentru alte culturi agricole si indeosebi pentru graul de toamna.
?
1.2 - Raspandire
Fasolea este una dintre cele mai vechi plante cultivate. Prin denumirea de ,,phaseolus" latinii intelegeau, de fapt fasolita, cultivata in antichitate si inlocuita destul de tarziu in cultura, cu fasolea propriu-zisa, adusa din America.
Formele americane de fasole au existat in cultura in Peru si Mexic inca din perioada preincasa; ele au insotit porumbul, cerintele fata de factorii climatici fiind foarte asemanatoare.
Speciile de origine asiatica isi au originea in sudul Asiei (Birmania, India), popoarele asiatice cultivandu-le inca din vechime.
In Europa fasolea a fost introdusa pentru prima data Ia 1542 si apoi s-a extins foarte mult.
Suprafata mondiala cultivata cu fasole in anul 2003 a fost de 23,24 mii. hectare, iar productia medie mondiala a fost de 721 kg boabe/ha (dupa F.A.O. Yearbook, 2001). Printre tarile mari cultivatoare de fasole se mentioneaza: India -7,1 mii. ha, Brazilia - 3,4 mii. ha, Mexic - 1,7 mii. ha, China - 1,05 mii. ha. 
In Europa fasolea se cultiva mai putin 0,43 mii. ha, cele mai mari suprafete existand in Belarus (315 mii ha) si Romania (45 mii ha).
In Romania, fasolea este o cultura agricola importanta. In perioada 1934 -1938 se cultivau cu fasole 49 mii ha in cultura pura si 917 mii ha in cultura intercalata prin porumb. In deceniile urmatoare suprafetele au crescut pana la 170 mii ha in cultura pura si 1.400 mii in cultura intercalata (in perioada 1985 - 1989). In ultimii ani cultura fasolei a cunoscut un regres evident (58 mii ha si 717 kg/ha in 1992, sau 45,0 mii ha si 888 kg/ha in 2001), astfel incat exista un mare deficit de fasole uscata, fata de necesarul pentru consumul intern. 
Productiile medii pe tara situeaza fasolea printre culturile cele mai putin productive, rareori acestea depasind 1.000 kg boabe/ha (655 kg/ha in 1930- 1939, 229 kg/ha in 1979-1981, 841 kg/ha in 1989 - 1991, 737 kg/ha in 1994). Trebuie subliniat, insa, ca exista exploatatii agricole care realizeaza si peste 2.000 kg boabe/ha.
?
1.2 - Sistematica. Origine. Soiuri
Genul Phaseolus cuprinde aproximativ 20 de specii cultivate, de origine americana sau asiatica.
Phaseolus vulgaris (L.) Savi. (fasolea comuna) este specia de origine americana cea mai raspandita. Originara din Mexic si Argentina (unde au fost gasiti stramosii salbatici), are forme numeroase, grupate in 4 varietati, care se diferentiaza dupa forma boabelor (,,sphaericus", ,,ellipticus", ,,oblongus", ,,compressus"), existand si multe tipuri intermediare, date de un anumit procent de polenizare incrucisata.
Aceasta specie este cultivata pe suprafete intinse in Europa, America de Sud, Africa. Boabele sunt de culori foarte diferite, dar predominand culoarea alba.
Ph. multiflorus Wild. (sin. Ph. coccineus L.) (fasolea de Spania) este o specie anuala sau bienala cultivata ca planta anuala, indeosebi in zona Mediteranei. Se caracterizeaza prin germinatie hipogeica, tulpina urcatoare, flori albe sau rosii, pastai mari, late si boabe mari (MMB = 600-1.250 g), patate cu negru, foarte decorative. Este cultivata in America si Europa ca planta alimentara, furajera sau ornamentala.
Ph. lunatus L. (fasolea de Lima), are forme anuale, bienale sau perene. Tulpina este urcatoare, florile mici, de culoare violeta, pastaile sunt late, turtite si contin 2-3 boabe albe sau colorate, cu dungi radiale. Specia este cultivata in S.U.A. (California), in numeroase tari din climatele calde si, mai rar, in Europa. Boabele sunt folosite in alimentatie, mai ales in stare conservata.
Dintre speciile de origine asiatica (Ph. aureus (Roxb.) Piper, Ph. angularis (Wild.) W. (fasolea de Azuki) sunt plante anuale, puternic ramificate, urcatoare sau culcate, cu pastai lungi, inguste, cilindrice, cu 6 - 15 boabe mici (MMB = 55 - 110 g), de culori diferite. Sunt cultivate in Asia (India, China, Coreea, Japonia, Filipine, Tadjikistan, Uzbechistan) si in unele insule din Africa.
In Romania se cultiva aproape in exclusivitate fasolea comuna. Sortimentul de soiuri existente, in prezent, in cultura in Romania (tab. 4.6) cuprinde 10 soiuri de creatie romaneasca, care se diferentiaza dupa o serie de caracteristici, cum ar fi tipul de crestere, pozitia plantelor la maturitate, rezistenta la boli si la seceta.
?
1.3 - Particularitati biologice
Radacina plantei de fasole este mai slab dezvoltata decat a celorlalte leguminoase, majoritatea radacinilor fiind raspandite in stratul arabil (0-25 cm). 
Nodozitatile care se formeaza pe radacini sunt mici si rotunde, fiind situate indeosebi spre extremitatile radacinii, pe ramificatiile mai subtiri.


Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Procesare a Fasolei.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!