Tehnologia Keine Touch

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Industria panificatiei si a pastelor fainoase ocupa un loc insemnat in cadrul productiei bunurilor de consum, in primul rand datorita faptului ca painea constituie un aliment de baza, care se consuma zilnic. Produsele de panificatie si fainoase, alaturi de celelalte produse alimentare, furizeaza organismului uman o parte insemnata din substantele care ii sunt necesare pentru activitatea vitala, mentinerea starii de sanatate si conservarea capacitatii de munca. Datorita insusirilor nutritionale pe care le incorporeaza, produsele de panificatie si fainoase reprezinta forme utile de valorificare in consum a painii, ca derivat obtinut din prelucrarea industriala a graului.
Aplicand retete si tehnologii adecvate, industria panificatiei obtine din prelucrarea fainii ca materie prima de baza, o gama larga de produse, in scopul satisfacerii cerintelor mereu crescande si tot mai diversificate ale alimentatiei moderne [23].
Se realizeaza diferite sorturi de paine alba , semialba (intermediara) si neagra, produse de franzelarie simple si cu adaosuri, produse dietetice, biscuiti, covrigi, produse de patiserie, placintarie si paste fainoase. Produsele se diferentiaza printr-un specific de aspect, gust si mod de utilizare, care este imprimat fie de sortimentul de faina utilizat, fie de compozitia aluatului din care se obtin, la prepararea caruia, pe langa faina, apa, afanatori si sare, se mai folosesc grasimi, zahar, lapte, oua, fructe si arome. De asmenea, tehnologia de fabricatie contribuie la definirea specificului fiecarui produs [25].
Valoarea nutritiva a produselor de panificatie si fainoase, cu deosebire a painii, reprezinta un element important pentru ratia zilnica si constituie obiectul unor serii de largi cercetari in domeniul nutritiei rationale. Alaturi de celelalte ramuri ale industriei nationale, industria panificatiei si a produselor fainoase se dezvolta in ritm accelerat. Astfel, in ultima vreme s-au construit nenumarate fabrici moderne, de mare capacitate, parte din ele alcatuind complexe de panificatie si produse fainoase, cu o productie larg diversificata. 
Pe viitor, industria noastra de panificatie si produse fainoase se va orienta din ce in ce mai mult pe baza studiilor si indicatiilor referitoare la cerintele de consum (cantitativ, sortimental in ceea ce priveste calitatea), tinandu-se totodata seama de fenomenele care stau la baza proceselor tehnologice [19].
Importanta produselor de panificatie in satisfacerea cerintelor de hrana ale populatiei este un factor care determina industria panificatiei sa se dezvolte intr-un ritm accelerat.
Infaptuirea obiectivelor propuse solicita aportul tot mai calificat al tuturor lucratorilor din industria panificatiei si produselor fainoase. Pentru aceasta, creste preocuparea de perfectionare a cunostintelor muncitorilor prin reteaua de scoli profesionale si la locul de munca, precum si formarea cadrelor tehnice cu studii medii si superioare.
Obiectivele industriei romanesti de panificatie, in concordanta cu normele Uniunii Europene, trebuie sa puna accentul pe asigurarea securitatii alimentare, introducerea tehnologiilor si proceselor de productie competitive pe piata europeana, armonizarea legii romanesti cu standardele europene si cresterea caltatii produselor alimentare prin imbunatatirea procesului tehnologic.
Capitolul I
Notiuni introductive -  Istoricul si importanta produselor de panificatie in alimentatia omului
1.1.Consideratii generale
Treapta de civilizatie a unui popor este fara ezitare in legatura directa cu modul sau de a se hrani. Se cunoaste faptul ca, in antichitate, omul primitiv se hranea fie cu vanat, carne sau peste, fie cu fructe, ierburi si radacini si toate acestea erau consumate in starea lor naturala sau erau gatite intr-un mod cu totul prmitiv. In decursul secolelor, cu cat omul a parcurs toate treptele civilizatiei, pornind de la consumul hranii ca atare si ajungand la pregatirea hranei intr-un mod mai elevat, cu atat hrana lui a devenit mai variata si mai completa, iar modul de pregatire si de pastrare a alimentelor a devenit mai diferit si mai complex.
Inca de pe vremuri, produsele de panificatie si painea au constituit un element important in alimentatia omului, fie ca era vorba de cei saraci sau cei bogati, de masa de dimineata sau de cina, brutaritul era preocuparea de baza din viata rurala, fiecare gospodarie detinand un cuptor de paine. In trecut, painea alba si painea neagra erau impartite pe clase sociale, astfel incat painea alba ce era fabricata dintr-o faina de calitate superioara revenea bogatilor, iar cea neagra era considerata alimentul saracilor.
Toate tarile civilizate au facut din stiinta alimentatiei rationale un subiect pentru mass-media si rezultatele bune nu au intarziat sa apara. Oamenii stiu astazi ca un meniu trebuie sa fie compus din elemente de origine animala si vegetala in mod proportional si ca, pe langa proprietatile organoleptice (gust, aroma, aspect, consistenta), alimentul trebuie sa aiba si o valoare nutritiva mare, care depinde de felul produsului, dar si de modul in care au fost prelucrate materiile prime pentru obtinerea acestuia [22].
Alaturi de celelalte ramuri ale industriei alimentare, industria panificatiei si a produselor fainoase s-a dezvoltat intr-un ritm accelerat prin construirea a numeroase fabrici de mare capacitate si cu o productie diversificata, dotate cu linii tehnologice specilizate pentru fiecare grupa de produse, cu echipamente cu grad mare de mecanizare (cuptoare tunel, framantatoare, masini de divizat si modelat s.a.) [12].
Azi se considera ca depozitarea si macinarea cerealelor constituie una din industriile cele mai vechi. Dupa studiile arheologice, conservarea cerealelor si producerea fainii din acestea se cunoaste de mult. Astfel, cercetarile arheologice din Pompei demonstreaza ca in sec. I, I. H. existau complexe formate din moara si brutarie [10].

Fisiere în arhivă (1):

 Tehnologia Keine Touch.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA. Masini pentru industria alimentara. Malaxoare. Cerinte de securitate si igiena. Bucuresti: ASRO, 2006.
2. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA. Masini pentru industria alimentara. Masini pentru preparare alimente si mixere. Cerinte de securitate si igiena. Bucuresti: ASRO, 2011.
3. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA. Masini pentru industria alimentara. Mixere planetare. Cerinte de securitate si igiena. Bucuresti: ASRO, 2010.
4. BANU, Iuliana. Procesarea cerealelor in industria moraritului. Galati: Editura ,,Dunarea de Jos". 2007.
5. BIBIRE, Luminita (2000), Aparate utilizate in industria alimentara, curs. Bacau: Universitatea din Bacau, 2000.
6. BIBIRE, Luminita (2000), Operatii si aparate. Industria alimentara. Chisinau: Editura Tehnica Info, 2004.
7. BROTE, Veronica; ,,Preparate culinare", Bucuresti: Editura ,,CERES". 1974.
8. CONSTANTINESCU, S.; GRAMADA, G. Controlul tehnic de calitate in industria alimentara. Bucuresti: Editura Tehnica, 1966.
9. DANCIU, IOAN; TRIFAN, ADRIAN. Utilaje in industria alimentara. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2002.
10. IONETE ELENA, BUHANCA MARIOARA,TUSCA ANGELICA ;Ghid de bune practici pentru siguranta alimentelor: Industria de panificatie,Uranus, Bucuresti. 2005.
11. MANAILESCU ANGELA, PANTU GEORGETA, CIMPIAN DORINA, NICOLAU EUGENIA, CONSTANTINESCU MELANIA, Tehnologia produselor de cofetarie si patiserie, manual pentru clasele X-XII, licee economice, administrative si de servicii si SA,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
12. Manualul inginerului de industrie alimentara, vol.1, Bucuresti: Editura Tehnica. 1998. 
13. Manualul inginerului de industrie alimentara, vol.2, Bucuresti: Editura Tehnica. 2002
14. MERZENICH, Margret; THIER, Erika. ,Paine si specialitati de panificatie. Bucuresti: M.A.S.T. 2000.
15. MODORAN, Constanta. Tehnologia produselor fainoase. Cluj-Napoca: Editura Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca. 2002.
16. MUSCA, Mihai; MUSCA, Lelia. Tehnologia generala a industriei alimentare: Indrumar de lucrari practice. Galati: Editura Universitatii 'Dunarea de Jos' Galati. 2000.
17. Niculescu N., Crisanu M. Tehnologia panificatiei. Bucuresti : Editura Didactica si Pedagogica. 1968.
18. NITU, Adrian Cristinel Gh. Cercetari privind calitatea pentru panificatie a cerealelor produse in Romania si factorii de influenta. Bucuresti: Editura Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti. 2010.
19. NOTAR, Codruta; Bicher, Daniela. Indrumar de laborator pentru industria morarit-panificatie. Sibiu: Editura Anastasis. 2010.
20. POP, Cristina Gabriela. Controlul calitatii produselor de morarit si panificatie. Suceava: Editura Universitatii din Suceava. 2005.
,,,