Tema de priectare Memoriu tehnic Capitolul I. Tehnologia fabricaţiei 5 I.1 Domenii de utilizare şi proprietăţile produsului 5 I.2 Variantele tehnologice de obţinere a berii 12 I.3 Alegerea variantei optime 13 I.4 Descrierea procesului tehnologic adoptat 14 I.4.1 Schema bloc de fabricare a berii şi descrierea detaliată a procesului 20 I.4.2 Materii prime intermediare şi auxiliare 28 I.4.3 Consideraţii teoretice asupra procesului tehnologic adoptat 37 I.4.3.1 Mecanismul reacţiilor biochimice 37 I.4.3.2 Cinetica reacţiilor biochimice 39 I.4.3.3 Termodinamica proceselor biochimice 47 I.5 Bilanţul de material 48 Capitolul II. Proiectarea bioreactorului 55 II.1 Alegerea materialului de construcţie şi probleme de coroziune 56 II.2 Determinarea dimensiunilor geometrice ale bioreactorului 58 II.2.1 Calcule de rezistenţă mecanică 60 II.2.2 Dimensionare manta 62 II.3 Dimensionarea şi verificarea suprafeţei de transfer termic 63 II.3.1 Bilanţul termic 63 II.3.2 Verificarea suprafeţei de transfer termic necesară 66 II.3.3 Determinarea grosimii izolaţiei 71 II.4 Consumul de energie la amestecare 74 II.4.1 Calculul de rezistenţă al arborelui agitatorului 76 II.5 Racorduri 77 II.6 Calcului masei aparatului.Suporţi 79 II.7 Fişa tehnică 82 Capitolul III. Controlul fabricaţiei 83 III.1 Controlul, reglarea şi automatizarea procesului tehnologic 83 III.2 Controlul de calitate 87 III.2.1 Metode de analiză a materiilor prime şi auxiliare 87 III.2.2 Metode de analiză a produsului finit 89 Cpitolul IV. Utilităţi 91 Capitolul V. Produse secudare, deşeuri de fabricaţie, epurarea apelor reziduale 93 Capitolul VI. Transport , ambalare , depozitare 97 Capitolul VII. Norme de protecţia muncii, de prevenirea şi stingerea incendiilor 98 VII.1 Tehnica securităţii şi igiena muncii 98 VII.2 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor 99 Bibliografie 101
Berea este o băutură alcoolică nedistilată, obţinută în urma fermentaţiei acoolice folosind ca materii prime apa, hamei, drojdii (din familia Sacharomices Cerevisiae ) şi malţ din orz. Este o băutură alcoolica ce ajuta la hidratare ,conţinând 88% apă.În cadrul acestui proiect sunt prezentate importanţa berii , metoda de obţinere , utilajele folosite în procesul de fabricaţie Lucrare este structurată în mai multe capitole :în cadrul capitolului întâi sunt prezentate domeniile de utilizare ale berii , proprietăţile fizice şi chimice , alegerea variantei optime , materialele principale si auxiliare , cinetica şi bilanţul de materiale În cadrul capitolului al doilea este prezentată proiectarea utilajului principal: bioreactorul , acesta are funcţionare discontinuă, prevazut cu manta exterioară, agitator tip turbina cu racorduri de alimentarea a mediului de cultură, a agentului anti spumant, dioxidului de carbon, agent termic, racord pentru termometru, gură de vizitare și cu racorduri de evacuare a lichidului de fermentație, agentului termic. În capitolul trei este preuentat controlul fabricaţiei , reglarea automata, controlul parametrilor ,nivel ,dioxid de carbon ,temperature şi in acest capitol mai sunt prezentate metodele de analiză a materiilor prime, intermediare şi produsului finit. În capitolul patru sunt prezentate utilităţile: apa, energia electrică. În capitolul cinci, şase şi şapte sunt prezentate apele folosite, apele reziduale , transportul, ambalarea, depozitarea şi normele de protecţia muncii. În anexe sunt ataşate planşe, cuprinzând bioreactorul, schema tehnologicǎ de obtinere a berii, schema de automatizare a bioreactorului. Capitolul I Tehnologia de fabricaţie I.1. Domeniile de utilizare şi proprietăţile produsului I.1.1. Domenii de utilizare În afara faptului că îţi potoleşte setea, berea poate fi utilizată şi pentru treburile casnice. În ultimul timp, datorită conţinutului de vitamine şi minerale, berea a început să fie folosită şi în industria cosmeticelor. Producătorii o includ mai ales în şampoane şi tratamente pentru păr, dar are efecte pozitive şi asupra pielii. În Austria, Cehia si Germania există de mult timp centre spa specializate în tratamente cu bere. Se pot face băi în bere calduţă, masaje cu produse pe baza de bere. Băutura conţine un număr mare de minerale (magneziu, potasiu, fosfor, seleniu) şi este plină de vitamine, în special din grupul B: biotina (B7), niacina (B3), acid pantotenic (B5), riboflavina (B2), piridoxina (B6), acid folic (B9), cobalamina (B12). O lista lungă pentru o singură bautură, mai ales una alcoolică. Berea face minuni în îngrijirea părului deteriorat, fără volum şi strălucire. Drojdia şi hameiul dau volum părului, refăcând cuticulele deteriorate. Aciditatea berii ajută la îndepartarea urmelor de fixativ, spumă, ceară, gel de păr. Deşi părul este principalul "beneficiar" al vitaminelor şi mineralelor din bere, o poţi introduce şi în măştile pentru faţă. Berea este bună şi în grădină. Ea poate fi considerată un veritabil îngrăşământ pentru iarbă. Prin conţinutul său de zahăr şi substanţe nutritive, ajută la dezvoltarea mai rapidă a ierbii. [2] Ansamblul componenţilor şi în special de CO2, din bere, conferă un efect răcoritor şi de stimulare a digestiei. Prin evaporarea unor cantităţi de CO2 antrenate prin bule, ce se degajă în cavitatea bucală şi traectul intestinal, se măreşte efectul răcoritor caracteristic băuturilor carbogazoase şi se stimulează secreţia de suc gastric. Sustanţele amare din hamei exercită un efect slab de obosire, ele fiind utilizate, de altfel, în reţeta unor tranchilizante. [3]
Petre Berzescu, Mircea Dumitrescu, Train Hopulele, Iosif Kathrein, Antoneta Stoicescu “Tehnologia berii şi a malţului”, Editura: Ceres, Bucureşti, 1981 http://www.scribd.ro -Biotehnologia berii Eugen Horoba, Emil Mureșan, Gheorghe Cristian, „Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare”, Editura Politehnium, Iași, 2009 STAS Radu Z. Tudose, Ioan Ibănescu, Alexandru Stancu, Liviu Popovici, Florin Vitan, Anca Băcăoanu, Doina Horoba, Anca Moise, Stelian Popescu, Sorin Cârstea “Fenomene de transfer și utilaje în industria chimică. Îndrumar de proiectare”, Editura Institutul Politehnic, Iași, 1990 Constantin Banu “Tratat de inginerie alimentară”, vol I, Editura: Agir, Bucureşti Silvia Curteanu, Ştefan Ungureanu, “Automatizări în industria chimică”, Editura Iaşi, 2000 Metaboliți secundari și bioreactoare Pavlov T. Teodorescu, Evacuarea și epurarea apelor uzate din industria alimentară Mircea Negulescu. Epurarea apelor uzate industrial, vol I vol II, C.Banu, Tehnologii alimentare “Tratat de industrie alimentară”, editura ASAB, 2009 V. Magearu „Controlul analitic al proceselor biotehnologice”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992 Dan, Valentina, Controlul microbiologic al produselor alimentare, Universitatea Galaţi, 1991
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
