Teologie

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
,,Cultura antica s-a dovedit indestul de elastica pentru a accepta o ,,transfigurare'' interioara... Crestinii au dovedit ca a fost posibil sa se redirectioneze procesul cultural, fara a cadea intr-o stare pre-culturala, sa restructureze tesatura culturala intr-un spirit nou. Acelasi proces, descris in diverse chipuri ca ,,elenizarea crestinismului'', poate fi conceput mai degraba ca o ,,increstinare a elenismului''.
Imparatul Constantin (323-337) a incheiat perioada de confruntare dintre crestinism si Imperiul Roman. El a si abandonat vechea capitala si s-a mutat in centrul vietii politice si culturale a ceea ce se socotea pe atunci drept ,,lumea civilizata'', in vatra unui oras grecesc vechi de pe malurile Bosforului -Byzantion. Orasul s-a numit oficial Constantinopol, ,,Noua Roma'', si a ramas capitala unui Imperiu numit ,,Roman'' inca timp de peste unsprezece secole, pana la caderea sa in mainile turcilor la 1453. Indeosebi dupa disparitia vechilor centre crestine din Egipt, Palestina si Siria, Constantinopolul a devenit centrul necontestat al crestinismului rasaritean. Episcopul sau si-a luat titlul de ,,patriarh ecumenic''. In Balcani, in marea stepa din Europa de Rasarit, in Caucaz misionarii sai au convertit la credinta crestina teritorii imense. De fapt, ,,Noua Roma'' a devenit leaganul civilizatiei pentru Orientul Mijlociu si pentru Europa de Rasarit, tot asa cum ,,vechea Roma'' a fost leaganul Apusului Latin. 
Cultura si civilizatie, Bizantul a murit de mult; totusi vigoarea impactului asupra dezvoltarii istorice a societatii omenesti ramane inca de studiat. Incepand cu Gibbon, istoricii au citat imobilismul social, lipsa de creativitate in planul stiintei si al tehnicii si viziunea sacralizata a statului, ca marile sale defecte. Dar cartea de fata vrea sa demonstreze tocmai ca Bizantul si-a adus propria contributie reala si permanenta la istoria omenirii, in domeniul gandirii religioase. 
Atractia neintrerupta a artei bizantine si extraordinara supravietuire a crestinismului rasaritean, prin cele mai dramatice prefaceri sociale, sunt semnele cele mai pregnante ca Bizantul realmente a descoperit ceva fundamental adevarat cu privire la natura omului si a raportului sau cu Dumnezeu. Necesitatea inevitabila de a reformula si de a reconcepe credinta crestina in lumina modelelor culturale in schimbare este larg recunoscuta, iar efortul Parintilor greci de a exprima crestinismul potrivit categoriilor elenismului nu poate fi considerat legitim.
Scopul cultului este sa creeze sau sa mijloceasca o stare de legatura, de comunicare, mai mult sau mai putin directa intre cei doi termeni sau factori ai sai: Dumnezeu, de o parte, si omul (Biserica) de alta. Doua sunt, deci, si functiile fundamentale ale cultului divin public ortodox, dupa cum avem in vedere pe unul sau pe altul dintre acesti doi factori. Daca avem in vedere subiectul cultului, adica pe om (sau Biserica, din care el face parte), atunci scopul cel dintai al cultului este scopul latreutic, adica adorarea lui Dumnezeu si exprimarea sentimentelor noastre de evlavie, de respect, recunostinta, admiratie si dragoste fata de El sau fata de persoanele si lucrurile sfinte pe care le cinstim in raport cu El. Prin functia latreutica a cultului se manifesta, deci, ceea ce pleaca de la om spre Dumnezeu; prin ea respira personalitatea noastra religioasa, se exteriorizeaza nevoia fireasca a fiintei omenesti de a preamari pe Dumnezeu sau de a cinsti pe Sfintii bineplacuti Lui. Exteriorizarea acestui impuls poate imbraca diferite forme de exprimare, ca de exemplu:
a) Admiratia pentru atotputernicia si maretia lui Dumnezeu,
pe care o exprima, de exemplu, Biserica in rugaciunile pentru sfintirea apei din slujba botezului: ,,Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale si nici un cuvant nu este de ajuns pentru lauda minunilor Tale'' (Psalmul 138, 13). Din admiratie izvoraste preamarirea, lauda si slavirea lui Dumnezeu (doxologhisirea), care constituie continutul doxologic al diferitelor rugaciuni si imne din randuiala sfintelor slujbe, ca doxologia (slavoslovia) de la sfarsitul Utreniei (,,Slava intru cei de sus lui Dumnezeu'').
b) Contemplarea bunatatii, a dragostei si a milostivirii nemarginite a lui Dumnezeu fata de fapturile Sale, din care izvoraste sentimentul recunostintei sau multumirea adusa de Biserica lui Dumnezeu pentru binefacerile si darurile primite de la El, multumire care alcatuieste fondul euharistic al celor mai multe texte liturgice folosite in cult.
c) Recunoasterea slabiciunii, a imperfectiunii si a pacatelor noastre, in contrast cu atotputernicia, perfectiunea si sfintenia absoluta a lui Dumnezeu, ceea ce da nastere rugaciunii de marturisire (pocainta) si de cerere sau solicitarea ajutorului, a milostivirii si na indurarii dumnezeiesti, cum face, de exemplu psalmistul in psalmul 50.


Fisiere in arhiva (1):

  • Teologie.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!