Teoria Conflictelor de Legi

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I. CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI 4
1. NOTIUNE SI DEFINIRE 4
SUCCESIUNEA MALTEZULUI 5
TESTAMENTUL OLANDEZULUI 6
CASATORIA GRECULUI ORTODOX 6
2 . FELURILE CALIFICARII 7
CALIFICAREA PRIMARA SI CALIFICAREA SECUNDARA 7
CALIFICAREA DATA CONTINUTULUI NORMEI CONFLICTUALE SI CALIFICAREA DATA LEGATURII NORMEI CONFLICTUALE 7
3. LEGEA DUPA CARE SE FACE CALIFICAREA IN DREPTUL ROMAN 8
4. EXCEPTII DE LA CALIFICAREA LEX FORI 8
CALIFICAREA DATA DE PARTI 8
CALIFICAREA LEGALA 9
CALIFICAREA SECUNDARA 9
CALIFICAREA NOTIUNILOR DIN NORMA CONFLICTUALA STRAINA, IN CAZ DE RETRIMITERE 9
CALIFICAREA INSTITUTILOR JURIDICE NECUNOSCUTE IN TARA FORULUI 9
CAPITOLUL AL II - LEA RETRIMITEREA 10
1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE 10
CONFLICTUL POZITIV. 10
CONFLICTUL NEGATIV . 10
2. NOTIUNEA DE RETRIMITERE 11
3. FORMELE RETRIMITERII 12
4. TEMEIUL RETRIMITERII 13
RETRIMITEREA CA SOLUTIE LOGIC NECESARA 13
5. RETRIMITEREA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN 15
RETRIMITEREA DE GRADUL I 15
RETRIMITEREA DE GRADUL II 17
6. RETRIMITEREA IN DREPTUL FRANCEZ 18
7. RETRIMITEREA IN DREPTUL ELVETIAN 19
8. RETRIMITEREA IN CONVENTII INTERNATIONALE 20
CAPITOLUL AL III-LEA CAZURILE IN CARE LEGEA STRAINA COMPETENTA NU SE APLICA (ORDINEA PUBLICA SI FARUDA LA LEGE) 21
1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE 21
2. ORDINEA PUBLICA INDREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 21
SCURTA PRIVIRE ISTORICA 21
NOTIUNEA DE ORDINE PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 23
ELEMENTE SPECIFICE ALE ORDINII PUBLICE, IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 23
CARACTERE ALE ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 24
COMPARATIE INTRE ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 25
EFECTELE INVOCARII ORDINII PUBLICE DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 27
3. FRAUDAREA LEGII IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT 28
CONTROVERSE PRIVIND LEGEA FRAUDATA 30
CAPITOLUL AL IV-LEA RELATIILE IN TIMP SI SPATIU ALE SISTEMELOR 37
1. CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU 37
NOTIUNE. FORME 37
CONDITIILE EFICACITATII INTERNATIONALE A UNUI DREPT IN TARA NOASTRA 38
2. CONFLICTUL MOBIL DE LEGI 39
NOTIUNE 39
B. COMPARATIE CU ALTE INSTITUTII JURIDICE 39
DOMENIILE IN CARE POT APAREA CONFLICTELE MOBILE DE LEGI 40
SOLUTIONAREA CONFLICTULUI MOBIL DE LEGI 41
3. CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE 45
CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE ALE FORULUI 45
CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE SAU MATERIALE STRAINE CARE CONSTITUIE LEX CAUSAE 46
CAPITOLUL AL V -LEA CONFLICTE DE LEGI IN SITUATII SPECIALE 48
1. CONFLICTUL DE LEGI IN CAZUL STATULUI NERECUNOSCUT 48
2 . CONFLICTUL DE LEGI INTERNE (INTERPROVINCIALE SAU INTERREGIONALE) 49
3 . CONFLICTELE INTERPERSONALE 50
BIBLIOGRAFIE 52


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I. CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI
1. NOTIUNE SI DEFINIRE
In cazul unui raport juridic cu element de extraneitate, pentru a afla ce lege va carmui efectele juridice ale acestuia trebuie sa determinam cu care lege are legatura raportul respectiv. Indicatia ne-o va da punctul de legatura care localizeaza raportul juridic.Pentru a determina punctul de legatura , trebuie determinat mai intai continutul sau, adica raporturile juridice reglementate de norma conflictuala. In acest scop , se utilizeaza in dreptul international privat categorii de legatura : bunuri , succesiuni , personae , capacitate , procedura . Continutul acestor categorii difera de la un sistem de drept la altul . Altfel spus, una si aceeasi notiune nu are acelasi continut in diferite sisteme juridice nationale. Un exemplu devenit clasic : prescriptia actiunii in justitie este considerata in dreptul englez ca fiind o problema de procedura , pe cand in dreptul tarilor de pe continent este socotita o problema de drept material .
Problema calificarii a fost observata de Dumoulin , pusa in discutie pentru prima data de Frank Kahn in 1891 sub numele de ,,conflicte latente " si a fost reluata in 1897 de Bartin , intr-un articol publicat in Journal du droit international prive , reluat ulterior in Etudes de droit international prive .
S-a aratat ca a califica oun fapt , o relatie , un raport inseamna a indica in care din categoriile si notiunile juridice existente se incadreaza acestea spre a deveni un anumit fapt juridic , raport juridic , act juridic . 
Calificarea este o operatiune logico-juridica de descifrare a sensului notiunuilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale si totodata , este o interpretare a respectivelor notiuni in raport cu un sistem de drept . 
Acest demers de a defini o notiune in raport cu un sistem de drept se numeste calificare. Este necesar insa a distinge intre legea dupa care se face calificarea si legea care rezulta in urma calificarii . 
Conflictul de calificari presupune situatia in care notiunile din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in cadrul sistemelor juridice in prezenta . 
Sunt considerati factori care determina calificarea : imprejurarea ca notiunile au sensuri diferite in sistemele de drept ; imprejurarea ca unele sisteme de drept reglementeaza institutii juridice necunoscute altora ( trust in dreptul englez si Aufhebung in dreptul german ) ; faptul ca diferite sisteme incadreaza situatii similare in categorii deosebite ( ruperea logodnei , de exemplu , tine fie de raspunderea delictuala , fie de raspunderea contractuala ) . De asemenea , metodele utilizate pentru a ajunge la acelasi rezultat sunt diferite .
Specificul institutiei calificarii in dreptul international privat este dat de conflictul de calificari care necesita determinarea sensului unor concepte . 
Prezentam in continuare cateva spete , citate in mod traditional in lucrarile de specialitate in materia calificarii .
SUCCESIUNEA MALTEZULUI 
Doi soti cu numele Bartholo , casatoriti in Malta , unde au avut primul domiciliu conjugal , emigreaza in Algeria , unde sotul dobandeste imobile si ulterior decedeaza . Vaduva introduce actiune la instanta franceza , reclamand o parte din imobile . Care este natura pretentilor sale ?
Dupa legea malteza , aceste pretentii erau considerate avantaj matrimonial ( efecte ale regimului matrimonial ) si antrenau aplicarea legii malteze ( ca lege a primului domiciliu conjugal ) care conferea vaduvei un sfert din averea sotului . Dupa legea franceza , pretentiile erau calificate ca drept succesoral si determinau competenta legii franceze ( ca lege a locului situarii imobilelor ) dupa care sotiei supravietuitoare nu i se atribuie nimic .
Problema care se pune este de a determina natura pretentiilor si de a sti daca in urma acestor operatii se aplica legea malteza sau legea franceza . In speta s-a facut aplicarea legii franceze , astfel ca cererea vaduvei a fost respinsa . 
TESTAMENTUL OLANDEZULUI 
Un olandez testeaza in Franta in forma olografa . Legea olandeza interzice aceasta forma a testamentului ( art. 992 din Codul civil ) in timp ce legea franceza o considera valabila . Acum intervine problema calificarii : caracterul olograf al testamentului , considerat problema de forma , va conduce la aplicarea legii franceze , ca lege a locului redactarii sale si la aprecierea testamentului ca fiind valabil . Daca dimpotriva , caracterul olograf este privit ca o problema care tine de capacitate , se va aplica legea olandeza , ca lex patriae a testatorului , iar testamentul va fi nul . In speta s-a aplicat legea franceza . 
Aceasta speta nu are decat o valoare istorica , intrucat Tarile de Jos au ratificat in 1982 Conventia de la Haga din 5 octombrie 1961 asupra conflictelor de legi in materia succesiunilor , prin care se recunoaste valabilitatea testamentului olograf . Exemplul ramane valabil insa pentru Portugalia , intrucat un cetatean portughez nu poate sa testeze in forma olografa nici chiar intr-o tara care admite ca valabil testamentul olograf .


Fisiere in arhiva (1):

  • Teoria Conflictelor de Legi.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!