Teoria inteligentelor multiple in educatie

Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul 1
Inteligenta - element al personalitatii scolarului mic
1.1. Dezvoltarea cognitiva a scolarului mic
La intrarea in scoala, majoritatea copiilor au un vocabular destul de bogat si vorbesc corect gramatical. Unii copii care provin din familii cu un nivel instructional redus pot avea greutati deoarece au un vocabular insuficient sau se exprima greoi, incorect. 
In aceasta etapa copilul face progrese importante pe planul limbajului, si anume: formarea deprinderilor de scris-citit; insusirea deprinderilor de ortografie; constientizarea unor structuri si reguli gramaticale (copilul invata despre propozitie, subiect, predicat etc.); se dezvolta capacitatea de a asculta cu atentie explicatiile invatatoarei; se imbogateste vocabularul; copilul invata numeroase notiuni noi la disciplinele studiate (istorie, geografie); limbajul nu mai este folosit numai pentru comunicare ci si pentru autoreglarea activitatii. Copilul devine capabil sa-si formuleze verbal scopul, sa-si planifice actiunile, sa-si constientizeze motivele. In acest fel actiunile devin voluntare, intentionate si creste randamentul.
Aceste progrese ale limbajului au efecte pozitive asupra proceselor psihice cognitive. Perceptia, care la prescolar are un caracter spontan, la varsta scolara devine o perceptie intentionata, dirijata spre un scop, adica devine observatie (copiii privesc cu mult interes imaginile din carti, observa multe amanunte pe care le pun in legatura cu continutul povestilor).
La 7-8 ani copilul are tendinta sa retina informatiile mecanic, fara sa reuseasca sa desprinda esentialul de neesential. Spre 10 ani el incepe sa memoreze logic si selectiv. Copilul se poate concentra eficient 30-40 de minute. El este distras cu usurinta de orice stimul si oboseste usor. Nu este recomandabil sa fie obligat sa faca temele mai mult de una-doua ore pe zi deoarece temele exagerate il obosesc si duc la scaderea motivatiei fata de invatare. 
La aceasta varsta scade tendinta de a fabula, adica de a amesteca realul cu imaginarul. Atat la lectii, cat si atunci cand copilul citeste sau asculta povesti, este solicitata imaginatia reproductiva. Imaginatia creativa este folosita atunci cand se joaca, deseneaza, inventeaza povesti. Egocentrismul infantil diminueaza, copilul intelege tot mai bine ca exista si alte puncte de vedere in afara de ale sale, adica incepe sa se formeze capacitatea de decentrare. Datorita imbogatirii cunostintelor animismul si artificialismul tind sa dispara. Copilul are o conceptie tot mai realista despre lume. In aceasta perioada are loc si destramarea miturilor copilariei legate de Mos Craciun, Mos Nicolae, iepuras. 
Pentru a cunoaste particularitatile gandirii copilului putem repeta experimentele lui Piaget prezentate in capitolul anterior. In aceasta etapa vom constata cateva diferente remarcabile: daca punem margelele in pahare de alta forma isi da seama ca raman tot atata; reuseste sa puna tot atatea fise cate am pus si noi. Daca lungim sau scurtam sirul, copilul isi da seama ca raman tot atatea fise; isi da seama in ce ordine vor iesi bilele din tub. Daca i se cere, copilul repeta fara greutate 2-3 cifre in ordine inversa, reuseste sa numere inapoi de la 10 la 1. 
Gandirea copilului are inca deficiente, de exemplu, daca ii dam 3 betisoare de diferite lungimi si ii cerem sa le aseze in ordine, dupa marime, reuseste fara nici o greutate. Daca ii punem intrebarea: "Petrica este mai inalt decat Vasile. Vasile este mai inalt decat Ion. Care copil este cel mai inalt?" - probabil nu va reusi sa raspunda. Daca incercam sa ii explicam: "a, b si c pot reprezenta orice cifra; a>b, b>c; cum este a fata de c?", nu va reusi sa raspunda. Pe plan concret reuseste sa faca serieri sau alte rationamente mai complexe. Daca ii cerem sa efectueze aceleasi rationamente pe plan verbal va reusi mult mai greu sau deloc.
Piaget spune ca la aceasta varsta gandirea copilului este in stadiul operatiilor concrete si se caracterizeaza prin urmatoarele: gandirea nu mai este subordonata perceptiei; copilul intelege permanenta cantitatilor indiferent de aspectul perceptiv al acestora, altfel spus, copilul conserva cantitatea (pentru el 6 elemente raman tot 6, indiferent de pozitia in care sunt asezate; copilul intelege ca nu aspectul perceptiv conteaza). Piaget prin experimentele sale a stabilit ca majoritatea copiilor conserva cantitatea la 7-8 ani, greutatea la 9-10 ani, iar volumul la 11 ani; gandirea devine reversibila. Copilul isi da seama ca daca a facut o operatie mintala intr-un sens, o poate anula printr-o operatie de sens opus; copilul poate efectua rationamente mai complexe in prezenta unui material concret sau daca dispune de imagini mintale adecvate; copilul nu intelege notiunile si rationamentele abstracte, formale, care nu se leaga de un material concret.
Datorita acestor caracteristici ale gandirii copilul intelege notiunea de numar, unitatile de masura, invata calculul aritmetic, rezolva probleme de aritmetica cu continut concret - stie sa calculeze cat fac 2 mere + 3 mere, pentru ca si le poate imagina. El nu intelege notiuni abstracte ca "forta", "energie", nu intelege ce inseamna 2x+5x. Din aceste motive el nu poate invata fizica, algebra, chimia etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Aplicatii ale teoriei inteligentelor multiple in scoala primara.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Armstrong, T. (2000). Multiple intelligences in the classroom (2nd ed), Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.
2. Baban, A. (2001). Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere. Cluj-Napoca: Editura Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania.
3. Baddeley, A. (1998). Memoria umana. Bucuresti: Editura Teora.
4. Barnett, S. (1995). Biologie si libertate. Bucuresti: Editura Stiintifica.
5. Bellanca, J. (1997). Active learning handbook: For the multiple intelligences classroom. Arlington Heights: Skylight Training and Publishing.
6. Beniuc, M. (1970). Psihologie animala. Bucuresti: Editura Stiintifica.
7. Campbell, L., Campbell, B., & Dickinson, D. (2004). Teaching and Learning Through Multiple Intelligences. New York: Allyn & Bacon/Pearson Education.
8. Cheptene, C. (2004). Rolul cunoasterii intereselor profesionale in orientarea scolara si profesionala. Iasi: Facultatea de Psihologie si Asistenta Sociala-lucrare de diploma.
9. Chircev, A., & Salade, D. (1976). Orientare scolara si preorientare profesionala. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
10. Cosmovici, A. (1974). Curs de psihologie diferentiala. Iasi: Universitatea Al. I. Cuza.
11. Doron, R., & Parot, F. (1999). Dictionar de psihologie(tradus). Bucuresti: Editura Humanitas.
12. Dragan, I. (1975). Interesul cognitiv si orientarea scolara si profesionala. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
13. Dragan, I. (1999). Locul si rolul psihologie in OSP. Timisoara: Editura Eurobit.
14. Drevillon, J. (1973). Orientarea scolara si profesionala. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
15. Flores, C. (1987). La memoire. Paris: Presses Universitaires de France.
16. Floru, R. (1967). Psihofiziologia atentiei. Bucuresti: Editura Stiintifica.
17. Frances, R. (1988). La perception. Paris: Presses Universitaires de France.
18. Gardner, H. (1983). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York: Basic.
19. Gardner, H. (2005). Mintea disciplinata. Bucuresti: Editura Sigma.
20. Gardner, H. (2006). Inteligente multiple. Noi orizonturi. Bucuresti: Editura Sigma.
21. Gardner, H. (2006). Tratat de razgandire. Bucuresti: Editura ALLFA.
22. Gardner, H., & Avery, L. (1998). Creatings minds. Gifted Child Quarterly. 42/2, 133-134.
23. Holban, I. (1971). Realizarea personalitatii, hazard sau stiinta? Bucuresti: Editura Enciclopedica.
24. Holban, I. (1973). Orientare scolara. Iasi: Editura Junimea.
25. Holban, I. (1974). Testul de interese. Iasi: Institutul de Stiinte Pedagogice.
26. Holland, J. (1997). Making Vocational Choices(third edition). Odessa, Florida: Psychological Assessment Resources.
27. Huteau, M. (1995). Manuel de psychologie differentielle. Paris: Dunod.
28. Karmel, T. (2007). Vocational education and training young people: Last but not least. Adelaide;Australia: National Centre for Vocational Eduction Research.
29. Logofatu, C. (1973). Interesul pentru literatura la adolescenti-teza de doctorat. Iasi: Universitatea Al. I. Cuza.
30. Malim, T., Birch, A., Hayward, S. (2000). Psihologie comparata, Bucuresti: Editura Tehnica.
31. McLeod, S. A. (2008). Bruner - Learning Theory in Education - Simply Psychology, http://www.simplypsychology.org/bruner.html
32. Mucchielli, A. (1987). Les motivations. Bucuresti: Presses Universitaires de France.
33. Pavelcu, V. (1961). Psihologie pedagogica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
34. Paun, M.-A. (2012). Importanta si rolul consilierii profesionale, http://www.psyvolution.ro/1157-importanta-si-rolul-consilierii-si-orientarii-profesionale.
35. Panisoara, G., & Panisoara, I.-O. (2005). Mangementul resurselor umane, Editia a 2 a. Iasi: Editura Polirom.
36. Piaget, J. (1993). Psychologie et pedagogie. Paris: Editura Denoel/Gouthier.
37. Pintner, R. (Jan 1993). A comparison of interests, abilities, and attitudes, The Journal of Abnormal and Social Psychology, vol 27(4), 351-357.
38. Pitariu, H. (1983). Psihologia selectiei si formarii profesionale. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
39. Pitariu, H., & Costin, A. (1997). Centrul de Orientare Scolara si Profesionala. Bucuresti: Editura Expert.
40. Popescu-Neveanu, P. (1977). Motivatia-Curs de Psihologie generala, volumul II. Bucuresti: Universitatea Bucuresti.
41. Popescu-Neveanu, P. (1978). Dictionar de psihologie. Bucuresti: Editura Albatros.
42. Rindfuss, R., Cooksey, E. C., & Sutterline, R. L. (1999). Young adult occupational achivement: Early expectations versus behavioral reality. Work Occupations, nr. 26, 220-263.
43. Rosca, A. (1938). Psihologia intereselor. Revista de Psihologie, Nr. 1.
44. Savickas, M. L. (2005). The theory and practice of career construction. In Career Development and Counseling: Putting Theory and Research to Work. New York: Wiley.
45. Sillamy, N. (1996). Dictionar de psihologie. Bucuresti: Editura Univers Enciclopedic.
46. Soares, L. M. (1998). Structure, content and process in teacher training: The relevance of Copernicus, Gardner and Dewey. Issue 4, Vol.71, 217-220.
47. Soares, L. M., & Soares, A. T. (1994). The linkage of educational reform and professional development. Florida: Sarasota.
48. Super, D. E., Savickas, M. L., & Super, C. M. (1996). The life-span, life-space approach to careers. In E. D. Brown, & L. Brooks, In Career Choice and Development (pg. 121-178). San Francisco: Jossey-Bass.
49. Swanson, J. L., Daniel, K. K., & Tokar, D. M. (1996). Assessing perceptions of career-related barriers: the Career Barriers Inventory. Journal for Career Assessment, nr.4, 219-244.
50. Schiopu, U. (1997). Dictionar de psihologie. Bucuresti: Editura Babel.
51. Tomsa, G. (1999). Consiliere si orientare scolara. Bucuresti: Editura Viata Romaneasca.
52. Tepelea, A. (2001). Managementul conflictului. Ghid. Bucuresti: Ministerul Educatiei si Cercetarii. Consiliul National pentru Pregatirea Profesorilor.
53. Zlate, M. (2009). Fundamentele psihologiei. Iasi: Editura Polirom.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!