Teorii cu Privire la Modele de Cetățenie în Lumea Contemporană

I N T R O D U C E R E

În abordarea tematicii cuprinse în titlul lucrării, s-a pornit de la faptul că cetăţenia este o paradigmă a ştiinţelor politice, cu implicaţii în plan social şi pentru care se încearcă astăzi să i se găsească locul în multitudinea problemelor care stau în faţa europenilor. Dintre toate chestiunile care au frământat minţile guvernanţilor de a lungul istoriei, problema cetăţeniei, sau mai pe scurt, cum să faci o persoană să fie loială unui anumit sistem de guvernare, concomitent cu oferirea unor drepturi şi libertăţi care să nu-i suprime idealurile personale, a fost principala dorinţă a oricarui sistem politic, idiferent de epoca sau secolul în care au trăit aceştia.

Ce înseamnă să fii cetăţean- Care sunt drepturile şi responsabilităţile care definesc cetăţenia- Care este spaţiul public în care se exercită acest drept - Care sunt legăturile cetăţeniei cu cultura, cu identitatea, cu societatea civilă - Care sunt modelele şi formele de cetăţenie cele mai cunoscute- Modelul de cetăţean european este o utopie sau un lucru realizabil - Cum ar trebui să arate societatea în care trăieşte cetăţeanul european- Aceste întrebări generice, sintetizează o mică parte a marelui concept de cetăţean european, modelul desăvârşit după care tânjeşte orice cetăţean al Europei de astăzi şi căruia încercăm să-i dăm un răspuns în prezenta lucrare.

Avem în vedere când se porneşte la dezbaterea acestei problematici să fie incluse spre analiză valorile umane care aparţin creştinismului şi mai cu seamă spaţiului european, unde conceptul de cetăţenie a avut urcuşuri pe timpul Imperiului Roman, stagnări sau declin în feudalism şi din nou urcuşuri în istoria modernă. Cuprinderea în Uniunea Europeană a peste 97% din teritoriul Europei şi a peste 95% din populaţia continentului nostru, a creat dintr-o dată probleme noi in legatură cu circulaţia persoanelor dintr-un loc în altul cu drepturile şi libertăţile care sunt într-un loc şi nu sunt in altul, cu problemele economice sau juridice, ori a multor altor sute de chestiuni care se cer rezolvate.

Din păcate, Europa, leagănul culturii şi civilizaţiei mondiale, are cele mai grele şi mai ciudate legi şi reglementări care s-au format de-a lungul istoriei în cadrul fiecărei din cele 27 de ţări componente ale Uniunii Europene. In aceste ţări se vorbesc 25 de limbi recunoscute oficial şi încă 5 admise ca posibilitate de comunicare. Aproape că nu există două ţări care să aibă sisteme politice asemanătoare, justiţie sau mod de administrare identic. Poate problemele economice şi în aceeaşi măsură problemele sociale să apropie acest conglomerat de eterogenităţi de un numitor comun valabil pentru toate ţările.

Pe parcursul lucrării am încercat sa arătam ceea ce şi Uniunea Europeană cunoaşte ca problemă şi problematica cetăţeniei se poate face numai cu paşi marunţi şi intr-un timp destul de indelungat, concomitent cu rezolvarea altor probleme din domeniul politic, social, cultural, juridic,etc. În acest fel se nasc intrebări, se crează probleme cărora le trebuie răspunsuri şi rezolvări. Care este modelul de cetăţenie cel mai adecvat- Care ţară din Europa are cel mai eficace şi mai rentabil sistem de drepturi şi obligaţii care le acordă unui cetăţean şi in acelaşi timp poate fi generalizată în toată Europa- Răspunsul la aceste probleme îl simţim prin ceea ce Uniunea Europeană a creat până in prezent şi se simte sau se percepe de către fiecare cetăţean al acesteia.

În primul capitol al lucrarii am făcut o scurtă trecere în revistă asupra problemelor de natură generală privind cetăţenia, incercând să răspund, pe scurt, la ceea ce am crezut că este şi are legatură cu tematica. Desigur că problematica cetăţeniei reprezintă şi s-au scris volume întregi de către specialişti in domeniu, eu incercând să leg noţiunea şi definiţia de ceea ce urma sa tratez in capitolele următoare şi să explic pe scurt cum s-a ajuns la cetăţenia europeană.

In capitolul doi am prezentat, pe scurt, care sunt modelele şi formele de cetăţenie cele mai importante cunoscute până astăzi. După ce am definit aceste valori, am incercat să le caracterizez, utilizând ca procedură de lucru metoda propusă de stiinta istorică, aducând argumente, date şi concluzii. Deasemenea, au fost citaţi de mai multe ori unii dintre cei mai importanţi politologi sau analişti care s-au ocupat de studiul cetăţeniei europene. Se desprind două concluzii deosebit de importante. Cetăţenia este dată de cetăţeni, iar aceştia sunt rezultatul unei indentitaţi sau ai unei culturi, proprii şi specifice.

În capitolul trei al lucrării, atenţia a fost concentrată asupra modelului de cetăţenie europeană. Astfel, aşa cum am desprins şi din comentariile şi scrierile enumerate in bibliografie, trăsătura principală a modelului de cetăţean european trebuie definită de o aspiraţie comună a tuturor cetăţenilor europeni, în care să fie respectate câteva principii comune, deasemenea, respectarea şi aprecierea reciprocă între cetăţeni, o pregătire şcolară comună asemanătoare şi respectarea însemnelor care reprezinta UE.

De fapt cetăţenia europeană se află abia la începuturile existenţei sale. Deocamdată, de drepturile şi obligaţiile fiecărui cetăţean are grijă ţara în care acesta s-a născut sau a fost adoptat. In perspectiva îmbunătatirii sistemului de guvernare (federaţie, uniune, etc) şi a perfecţionarii sistemului juridic comun, vor apărea noi reglementari. De subliniat, că în legătură cu drepturile şi obligaţiile cetăţeanului european, toţi cei chemaţi să pună umarul la perfecţionarea UE, sunt unanimi in aprecierea că cetăţeanul european trebuie să aibă cât mai multe avantaje date de statutul de cetăţean european.

În capitolul 4 am încercat să facem o paralelă între modelul de cetăţenie european si cel nord-american. Deasemenea, ce implicaţii presupune modelul de cetăţenie european, în contextul globalizarii şi unde este locul României in modelul de cetăţenie europeană, ca o consecinţă a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.