Transferul Datelor pe Internet

Capitolul I

1. Retele de calculatoare

1.1 Introducere

Istoria relativ scurta a tehnicii de calcul a inceput in ultima perioada sa se aglomereze cu noi si noi denumiri, sisteme, protocoale, etc. Daca in urma cu doar citiva ani, performantele unor procesoare precum 486 si mai nou, Pentium sau Pentium Pro ( ca sa ne referim doar la lumea calculatoarelor “personale” ), cit si a sistemelor ce le inglobeaza pareau destul de indepartate ca realizare, acum aceste denumiri au devenit standardul de comparatie, iar sistemele bazate pe procesoare 486 vor intra foarte curind chiar in istorie.

Odata cu aceasta dezvoltare aproape miraculoasa a performantelor hardware se impunea o cursa similar de acerba si pe planul aplicatiilor in lumea producatorilor de soft. Noi sisteme de operare, care sa permita intrebuintarea cit mai aproape de maxim a capacitatilor hardware, aplicatii de prelucrari de date care sa beneficieze de vitezele sporite de calcul ale sistemelor intrebuintate, etc.

Cu toate acestea, dar nu in discrepanta cu cele afirmate mai sus, utilizarea acestor sisteme intr - un cadru “organizat”, mai mult decit ca sisteme de sine statatoare ( stand alone ) a cistigat un loc din ce in ce mai important in piata tehnicii de calcul. Acest cadru organizat la care facem referire este reteaua de calculatoare.

• Ce este o retea de calculatoare ?

• Care este structura unui astfel de sistem ?

• Care sint componentele sistemului ?

• Cum se realizeaza o retea de calculatoare ( hardware & software ) ?

• Ce sisteme de operare pot rula intr - o retea ?

• Ce aplicatii se pot realiza intr - un astfel de cadru ?

Acestea si multe inca alte intrebari vor fi clarificate in cadrul lucrarilor ce urmeaza.

In ciuda faptului ca un sistem stand alone, ca urmare a avansului tehnologic a devenit foarte performant, nevoile utilizatorilor tehnicii de calcul nu se rezuma la aceasta. Istoria conceperii si dezvoltarii retelelor de calculatoare porneste insa din perioada in care performantele acestor sisteme nu satisfaceau pe deplin cerintele utilizatorilor sau raportul performanta / pret nu era atit de scazut ( sau cel putin la un nivel acceptabil ). Primii utilizatori care s - au lovit de limitarile folosirii unui parc ( care putea sa fie destul de extins ) de tehnica de calcul au fost institutiile care au inceput sa lucreze computerizat.

“Necazurile” au inceput de la problemele legate de capacitatile de stocare reduse, de la capbilitatile de imprimare a datelor la fel de reduse, preturile exorbitante ale perifericelor. Astfel, ca un inceput de drum, au aparut comutatoarele de date.

Fig. 1: Cuplarea unei imprimante printr-un comutator de date la mai multi utilizatori. Principiul deservirii era primul venit - primul servit.

Aceste dispozitive, desi rezolvau problema utilizarii imprimantelor si a plotterelor, nu rezolvau nici pe departe problema spatiului de stocare a datelor - discurile ( HDD ). In plus se folosea o legatura dedicata intre computerele utilizatoare si comutator.

Analizindu - se cu seriozitate aceste necazuri, s - a reusit construirea primei “retele” de calculatoare. Aceasta se baza pe existenta unui computer dedicat ( disc - server ), conectat printr - o metoda oarecare ( cablu ) de alte computere ( clienti ), rulind un sistem de operare special ( Network Operating System - NOS ) care permitea accesul clientilor la discurile sale si la imprimanta / plotterul asociat lui.

Fig. 2: Structura unui sistem Disc Server.

Deficientele acestui sistem s - au relevat insa la scurt timp. In principal ele proveneau din doua directii si anume:

• comenzile de preluare / scriere de date pe disc - server erau la latitudine clientilor, care se ocupau in plus de toate detaliile transferurilor. Se ridica astfel si problema securizarii accesului !

• “dimiensiunea” relativ mica a “retelei” ce putea fi construita astfel si modalitatea greoaie, pe alocuri imposibila, de a mari performantele aparente ale computerelor componente.