CAP. I. BURSA - INSTITUTIE MODERNA A PIETEI 5 1.1. Bursa: definire, scop, trasaturi 5 1.1.1.Definire si scop 5 1.1.2. Elemente definitorii 5 1.2. Un istoric al burselor 7 1.3. Functiile bursei intr-o economie 9 1.4. Tranzactii bursiere 11 CAP. II. ORGANIZAREA PIETELOR BURSIERE. BMFM SIBIU 13 2.1. Modul de organizare si regimul juridic bursier 13 2.2.Managementul bursei 15 2.3.Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu 18 2.3.1. Scurt istoric 18 2.3.2. Cadrul legal 19 2.3.3. Organizare 19 2.4. Agentii de bursa 23 CAP. III. MARFURI SI VALORI COTATE LA BURSA 25 3.1. Marfurile 25 3.2. Valori mobiliare primare 26 3.2.1. Actiunile 26 3.2.2. Obligatiunile 27 3.3. Valori mobiliare specific 27 3.3.1.Produse hibride 27 3.4. Produse derivate 29 3.4.1. Contracte de schimb (swap) 29 3.4.2. Contracte pe termen 29 3.4.3. Contracte pe optiuni 29 3.5. Eurotitlurile 30 3.5.1. Euroobligatiunile 30 3.5.2. Euroactiunile 30 3.5.3. Eurocreditele sindicale 30 CAP. IV. TRANZACTIILE FUTURES LA BMFM SIBIU 31 4.1. Contractele la termen 31 4.1.1. Contracte FORWARD 31 4.1.2. Contracte FUTURES 33 4.1.3. Comparatie FORWARD - FUTURES 36 4.2. Tehnica tranzactiilor comerciale futures 37 4.3. Scopurile vanzarii de contracte futures 44 4.3.1. Operatiunile speculative 45 4.3.2. Operatiunile de acoperire 48 4.3.3. Tranzactiile spreading 50 4.3.4. Operatiuni de arbitraj 52 4.4. Tranzactii futures cu instrumente sintetice 52 4.4.1. Indici bursieri 52 4.4.4.1. Continutul indicilor bursieri 53 4.4.4.2. Principalii indici bursieri 53 4.4.4.3. Indici bursieri pe piata romaneasca 54 4.4.2. Tehnica tranzactiilor futures pe indici 56 4.4.3. Contract futures pe indicele BET (ROL) la BMFMS 57 CAP. V. TRANZACTII CU OPTIUNI LA BMFM SIBIU 63 5.1. Optiuni - definire 63 5.1.1. Istoricul tranzactiilor cu optiuni 63 5.1.2. Piata optiunilor negociabile 64 5.1.3. Caracteristicile optiunii 65 5.2. Tranzactionarea optiunilor la BMFMS 74 5.2.1. Optiuni pe instrumente financiare 74 5.2.2 Evidentierea optiunilor pe contracte futures 74 5.2.3. Sisteme de marje 75 5.2.4. Lichidarea pozitiilor in bursa 77 5.2.5. Deconectarea si compensarea 78 5.3. Utilizarea tranzactiilor cu optiuni 80 5.3.1. Optiuni pentru acoperirea risculuide scadere a valorii unui portofoliu de actiuni 81 5.3.2. Strategii simple 83 5.3.3. Strategii cu optiuni acoperite 88 5.3.4. Strategii de continuare 90 5.3.4.1. Evaluarea optiunilor 96 5.3.4.2. Efectele modificarii factorilor de influenta asupra pretului optiunii 97 BIBLIOGRAFIE 99
1.1. Bursa - definire, scop, trasaturi 1.1.1. Definitie si scop Bursa este o constitutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera, o forma organizata de schimb pentru marfuri si valori. In esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Istoricul francez Fernand Braude defineste astfel bursa: "bursa este ultimul etaj al unei piete, dar al unei piete care nu se mai inchide", care depinde si domina intreaga realitate economica. Functia principala a bursei este de formare a cursurilor, rezultatul negocierilor din incinta bursei este constatarea unui anumit curs care reflecta starea pietei la un moment dat. Prin aceasta functie a sa, bursa devine un reper al vietii economice, sursa a informatiei de baza pentru agentii economici. Prin functionarea sa permanenta bursa exprima continuitatea proceselor economice, caracterul neintrerupt al tranzactiilor comerciale si financiare. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala. Scopul burselor de marfuri este de a pune in legatura - direct sau prin intermediari specializati - un numar cat mai mare de agati economici interesati in comertul international cu anumite marfuri - producatori, comercianti, expeditori, asiguratori - creandu-se conditiile materiale si informationale necesare pentru incheierea si executarea tranzactiilor. 1.1.2. Elemente definitorii Bursele sunt determinate de o serie de caracteristici importante: - piata de marfuri si valori - piata simbolica - piata organizata si libera - piata reprezentativa Bursa este o piata de marfuri si valori in sensul ca e locul de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferite tipuri de hartii d e valoare. Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri de marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici: a) sunt generice - se individualizeaza prin masurare, numarare, sau cantarire b) sunt lungibile - pot fi inlocuite unele prin altele c) au caracter standardizabil - marfa poate fi impartita in loturi omogene d) sunt depozitabile - permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la inchiderea tranzactiei e) au grad redus de prelucrare - mentinerea caracterului de produs de masa, omogen, nediferentiat Bursa este o piata simbolica deoarece unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de "dematerializare" a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Bursa simplifica la maxim activitatea de tranzactionare si reduce negocierea la elementele sale esentiale: sensul operatiunii (vanzare / cumparare), marfa, cantitatea si termenul de livrare. Un fapt nou constatat este ca bursa nu mai constituie o piata originara, pe care se vand si se cumpara titluri pe marfa. Dovada existentei marfurilor se face cu un document de comercianti: recipisa de depozit pentru marfurile aflate in antupozite si conosamentul pentru marfurile incarcate pe vas. Transferul proprietatii asupra marfii se realizeaza prin transmiterea documentului respectiv. Bursa este o piata libera si organizata, in sensul ca asigura confruntarea directa a cererii si ofertei disponibile pentru marfurile respective. La bursa nu se accepta si nu se tranzactioneaza decat acele marfuri pentru care exista un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori, astfel incat sa nu apara concentrari in scopul manipularii pretului. Prin esenta bursa se opune ideii de monopol sustinand conceptul de piata libera si deschisa. De asemenea, bursa respecta anumite principii, tranzactiile se efectueaza conform unor reguli si norme cunoscute de participanti. Fiecare tara stabileste prin legi si regulamente bursiere activitatea bursei. Tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna de firme specializate (de tip broker / dealer) si prin intermediul unui personal specializat (agenti de bursa) care asigura stabilirea contractului intre cererea si oferta ce se manifesta pe piata. 1.2. Un istoric al burselor Aparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a inceput in urma cu aproximativ 2000 de ani in Grecia si Roma antica si continua si astazi. De-a lungul istoriei bursa a trecut prin cinci faze dinstincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward) si contractul la termen (futures si options). Primele doua faze dateaza de la inceputul cilivizatiei, iar a treia, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul inceput al pietelor de marfa organizate. Pana in anul 1600 comertul in Europa si Asia nu era suficient de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Existau targuri in care comerciantii locali schimbau marfurile lor locale pe marfurile exotice aduse din tinuturile indepartate. Tranzactiile se faceau prin schimbul in natura, marfa - contra marfa, din cauza cantitatii reduse de moneda. Acest tip de targ era organizat in: Grecia antica, Imperiul Roman si China. Cu timpul au aparut targuri bine organizate si specializate, care functionau dupa reguli precise stabilind locul unde isi pot expune comerciantii marfa, cand si cum o pot vinde. Au aparut apoi asociatii de comert care reprezentau interesele comerciantilor si tribunale speciale care interveneau in rezolvarea conflictelor. Un prim pas in dezvoltarea comertului s-a facut prin introducerea "scrisori de targ" cu rol de mijloc de schimb. Aceste documente permiteau amanarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului oferind comerciantilor posibilitatea sa circule din targ in targ regland platile prin anularea debitelor sau creditelor, platind la sfarsit eventualele datorii ramase, in bani. Astfel a aparut pentru prima data piata spot (cash). Istoricii considera ca radacinile comertului la termen se afla in sistemul de targuri medievale japoneze, fapt ce a permis Japoniei sa se dezvolte si sa organizeze piata la termen incepand cu anul 1697, aproximativ cu un secol inaintea SUA. Denumirea de "bursa" provine din orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel de Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie Van den Boursen. Aici se intalneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, metale pretioase, hartii de valoare si marfuri. Mai apoi toate locurile de intalnire ale comerciantilior au primit denumirea de burse. Prima bursa in acceptiunea moderna a fost cea infiintata la Anvers in anul 1531 aici se incheiau tranzactii cu marfuri coloniale. In anul 1554 s-a infiintat la Londra o bursa intitulata "Royal Exchange", care incepand cu anul 1773 s-a axat numai pe schimbul de afecte financiare (I. Popa - Bursa, vol. I - II, Ed. Adevarul, 1993) In 1639 apar la Paris o serie de agentii de schimb in domeniul negocierii titlurilor de valoare, apoi la Toulouse si Rouen, iar apoi la Montellier. La inceputul sec. XVII la Amsterdam marfurile se puteau negocia in baza contractelor "options" prin care se putea permitea convenirea unui pret in baza caruia cumparatorul obtinea de la vanzator dreptul de a cumpara o cantitate de marfa la o data stabilita in viitor. Incepand cu anul 1700 au mai fost infiintate burse la: Basel (1669), Paris (1724), Viena (1761), NEY YORK (1792), Bruxeles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831), Geneva (1850), Tokyo (1855). In 1848 ia fiinta cea mai mare bursa de cereale din Chicago Board of Trade ca urmare a deciziei celor mai mari comercianti de grane. In 1874 negustorii formeaza Bursa de Produse din Chicago unde se comercializeaza unt, oua, pasari domestice si alte produse agricole. In 1972, CME inaugureaza tranzactionarea contractelor futures pe valute - primele contracte futures financiare, iar in 1975 CBOT lanseaza primele contracte pe rata dobanzii. In 1982 Kansas City Board of Trade initializeaza primele contracte futures pe indici bursieri.
1. Ciobanu, G., - Bursele de valori si tranzactiile la bursa, Editura economica, 1997 2. Popa, I., - Bursa, vol. I - II, Editura Adevarul S.A., 1993 si 1994 3. Popa, I., - Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, 1996 4. Ancuta T., Cristea L., Finciu A., Oprea A., Cipariu D., - Investitii pe pietele la termen, Tipotrib Sibiu, 2000 5. Ancuta T., Cristea L., Finciu A., Oprea A., Cipariu D., - Totul despre futures si optiuni, Tipotrib Sibiu, 1999 6. Sharpe Wiliam F., Gordon J. Alexander, Investments, Prentice Hall, 1990 7. Son Liana, Tranzactii bursiere, curs universitar, Timisoara, 1999 - 2000 8. Varujan Vosganian, Reforma pietelor financiare din Romania, Editura Polirom, Iasi, 1999 9. Zentes Joachim, Portofolio selection, curs universitar, Universitat de Saarlandes, Saarbrucken, 1998 10. *****, Futeres si optiuni, Manualul brokerului, Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu, 1997 11. *****, Futures&Options Strategy Guide, Chicago Mercantile Exchange 12. *****, An Introduction for Speculators, Chicago Board of Trade 13. *****, Portofolio Management Strategies, Chicago Board of Trade 14. *****, Les indices boursiers sur action, Ed. Economica, 1996 15. *****, Colectia revistei Capital, 1999 16. *****, Colectia revistei Piata financiara, 1999 - 2000 17. *****, Colectia revistei Adevarul economic, 1999
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
