INTRODUCERE 7 CAPITOLUL I TRATATUL DE LA VARŞOVIA-TRATAT DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISITENŢĂ MUTUALĂ 1.1. Contextul politic al înfiinţării Tratatului 8 1.2. Contextul economic al înfiinţării Tratatului 9 1.3. Contextul militar al înfiinţării Tratatului 10 1.3.1. Nicolae Ceauşescu şi programele industriei de apărare 13 1.4. Specificaţiile Tratatului 17 1.4.1. Reticenţe care blochează 18 1.4.2. Întrevederi fără urmări 20 1.4.3. Condamnarea invadării Cehoslovaciei şi "războiul întregului popor" 22 1.4.4. Distanţarea României faţă de Tratatul de la Varşovia nu era chiar atât de mare 24 1.5. Destrămarea Tratatului 25 1.5.1. Blocarea infiltrării instituţionalizate 26 1.5.2. Războiul I în viziunea istoricilor 27 1.5.3. Alungarea consultanţilor pe probleme de informaţii 29 1.5.4. Percepţiile serviciilor de informaţii americane 31 CAPITOLUL II 2. ARMATA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ 38 2.1. Armata României după Revoluţie 38 2.2. Orientarea către N.A.T.O 39 2.2.1. Politica răsăriteană a României: 1990-2005 44 2.2.2. Caracteristici principale, premise şi resurse 55 2.3. Eforturile de integrare şi strategia de transformare 56 2.3.1. Dimensiunea politică 57 2.3.2. Cooperarea cu N.A.T.O 57 2.3.3. România şi etapele lărgirii N.A.T.O 59 2.3.4. Rolul României în N.A.T.O 60 2.3.5. Etapele parcurse în vederea aderării. Legislaţie specifică 61 2.4. Momentul integrării României în N.A.T.O 64 2.4.1. Aderare versus integrare: etape ce rămân de parcurs până la integrarea completă în NATO 65 CAPITOLUL III 3. STUDIUL DE CAZ-MISIUNEA ARMATEI ROMÂNE ÎN IRAK, ÎN CADRUL FORŢELOR N.A.T.O 72 3.1. Scurt istoric al zonei de conflict 72 3.2. Contextul politico-militar (etapa pre conflict armat) 73 3.3. Desfăşurarea Războiului 75 3.3.1. Concepţia de întrebuinţare a forţelor 75 3.3.2. Poziţionarea forţelor 76 3.3.3. Desfăşurarea conflictului 77 3.4. Etapa post conflict armat şi implicarea Armatei României 81 3.4.1. Politica de securitate şi apărare naţională a României vis-a-vis de războiul din Irak 82 3.4.2. Operaţii în Irak-informaţii generale 84 3.4.3. Activităţile CIMIC 90 3.4.4. Misiunile Armatei României în Irak 96 3.4.5. Misiuni - Participarea în Irak 98 3.4.6. Retragerea trupelor din Irak 99 CONCLUZII 102 BIBLIOGRAFIE 104 ANEXE 109
INTRODUCERE Lucrarea de faţă se doreşte a fi o relatare a unor evenimente relativ recente care şi-au pus amprenta puternic asupra României, şi în special a Armatei. Repet, lucrarea se doreşte a fi o relatare şi în niciun caz o analiză a evenimentelor pentru că nimeni nu are dreptul de a judeca istoria, fără a fi părtaş, şi fără a fi trăit în acele vremuri. Conţinutul lucrării tratează două perioade importante: România în perioada comunistă şi România în perioada postcomunistă, şi implicit schimbările care au afectat Armata României, perioade redate prin ochii celor două mari blocuri mondiale, cei doi poli în jurul cărora gravitează evenimentele mondiale: S.U.A. alături de NATO pe de o parte şi Federaţia Rusă de cealaltă parte. Primul capitol tratează România în cadrul Tratatului de la Varşovia, atât din punct de vedere politic, economic cât şi militar. Lucrarea începe cu prezentarea conjuncturii care a determinat intrarea României în cadrul Tratatului, continuă cu prezentarea aspectelor şi situaţiilor tensionate din cadrul Tratatului, obligaţiile României, dar conferă şi informaţii despre destrămarea Tratatului. Al doilea capitol tratează parcursul României, imediat după Revoluţia din 1989, perioadă de aproape 18 ani de tranziţie din România care a ridicat numeroase semne de întrebare asupra necesităţii şi eficienţei reformei din domeniile socialului, economicului, juridicului, culturalului, etc. Una din problemele cu care România s-a confruntat după decembrie ’89 a fost cum să-şi vindece cât mai repede ,,rănile’’ provocate de perioada comunistă şi mai ales ce reforme sunt necesare regăsirii drumului către democraţie.Sunt relatate modificările şi eforturile susţinute pentru a adera la NATO, dar şi pentru integrarea UE. Sunt prezentate aspecte referitoare la modificarea legislaţiei, la înzestrarea Armatei, şi prezintă paşii aderării la cele două organizaţii majore, care astăzi se prezintă a fii apăratorii democraţiei şi stabilităţii mondiale. În capitolul trei se regăseşte studiul de caz care prezintă atât cel de-al doilea război din Golf, cât şi contribuţia şi implicarea Armatei României, lucru care dovedeşte atât capabilităţile şi profesionalismul armatei, cât şi încrederea de care se bucură aceasta, acest lucru realizându-se prin deplina integrare în structurile NATO şi UE, dar şi faptul că tranziţia s-a încheiat, la capitolul armată lucrurile fiind pozitive. De ce o întoarcere în trecut- Pentru că istoria se repetă şi putem învăţa din propriile greşeli, pentru că trecutul este un izvor nesecat de idei, învăţăminte şi soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm. În acest sens mi-am propus o reactualizare a unor momente a căror valoare istorică este de necontestat şi de neuitat pentru România. TRATATUL DE LA VARŞOVIA-TRATAT DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISITENŢĂ MUTUALĂ 1.1.Contextul politic Tratatul de la Varşovia a fost alianţa politico -militară a statelor socialiste, din Europa, aliate ale Uniunii Sovietice şi aflate în sfera ei de influenţă. Ţările membre au folosit uriaşul ei potenţial militar şi au căutat să se apere în comun în condiţiile existenţei pe continent a unui bloc militar rival. Istorici şi politologi caută să descifreze cât mai multe din tainele care se ascund în spatele acestei aparent puternice organizaţii politico-militare: care au fost raţiunile înfiinţării ei, scopurile, acţiunile şi eficienţa acestora în cei peste 35 de ani de existenţă. Actul de constituire a Organizaţiei - numit Tratatul de Prietenie, Colaborare şi Ajutor Reciproc - s-a semnat la Varşovia la 14 mai 1955 de către persoanele împuternicite cu autoritatea supremă în U.R.S.S., Polonia, Ungaria, R.D. Germană, Cehoslovacia, România, Bulgaria şi Albania (care s-a retras în 1968). Toţi istoricii sunt de acord că Tratatul s-a dorit o replică la Tratatul Nord-Atlantic (N.A.T.O.), înfiinţat încă din 1949. În subsidiar, Pactul de la Varşovia era şi un instrument la dispoziţia liderilor de la Kremlin - de cele mai multe ori în acord cu liderii comunişti din ţările semnatare - de a impune si menţine, într-o zonă bine delimitată, un sistem de valori cât mai apropiat de cel existent în U.R.S.S. şi, prin aceasta, de a asigura influenţa si dominaţia acestei superputeri într-un spaţiu cât mai larg. În acest fel, echilibrul geopolitic şi geostrategic instituit la sfârşitul războiului se putea menţine chiar în condiţii precare şi într-o dinamică având mereu tendinţa de a scăpa de sub control şi de a căpăta o dezvoltare independentă.
Corneliu Filip-Tratatul de la Varşovia. Organizaţie politico-militară sub egida Moscovei(Ed. Cetatea de Scaun) General-colonel(r) dr. Constantin Olteanu- România - o voce distinctă în Tratatul de la Varşovia: memorii 1980-1985 (Ed. ALDO, Bucureşti, 1999) Romulus Neagu-Securitatea europeană. Afirmarea unui nou concept (Bucureşti, Ed. Politică, 1976) Lavinia Betea-Maurer şi lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001) Jan Sejna- We Will Bury You: The Soviet Plan for the Subversion of the West by the Highest Ranking Communist Ev(Ed. Banning, CA, U.S.A. ) Ladislav Bittman - The Deception Game: Czechoslovak Intelligence in Soviet Political Warfare (Syracuse, N.Y.:Syracuse University Research Corporation,1972) Ladislav Bittman- The KGB and Soviet Disinformation: An Insider View, Washington, Pergamon-Brassey’s, 1985, p.28. Mr.lect.univ.drd. Ispas Teofil-Extinderea N.A.T.O.şi securitate europeană Academia Forţelor Terestre „Nicolae Balcescu" Sibiu 3. Documentul-Cadru de aderare la Parteneriatul pentru Pace (PfP)”. Washington, din 1999 Manualul NATO : Parteneriat şi cooperare- Ed. Nemira, Bucureşti, 1997 Magazin istoric nr. 4/1997 Alexandru Oşca - Un statut adoptat, dar contestat Raportul prezentat de generalul-locotenent Ion Gheorghe cu privire la consfatuirea din 4-9 februarie 1966 de la Moscova a şefilor marilor state majore ai armatelor ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, în RWP, Vol. I Discursul a apărut în Scânteia, 22 august 1968 Graeme J. Gill-Rumania: Background to Autonomy in Survival, Vol. 21, No. 3 (96) (Summer 1975) Ministerul Forţelor Armate, Marele Stat Major, Notă de discuţii nr. O.K.00364 din 1 octombrie 1968, în RWP, Vol. I. 17. Raportul CC al PCR cu privire la activitatea PCR în perioada dintre Congresul al IX-lea şi Congresul al X-lea şi sarcinile de viitor ale Partidului, raportor Nicolae Ceauşescu, în Congresul al X-lea al PCR 6-12 august 1969, prescurtat Raportul X (Bucureşti, Ed. Politică, 1969) 18. Minutes of the Meeting between Nicolae Ceauşescu and Mikhail S. Gorbachev, Moscow, 4 december 1989, in Cold War International History Project Bulletin, The End of the Cold War, Issue 12/13, Fall/Winter 2001 19. Hope M. Harrison- Driving the Soviets Up the Wall: Soviet-East German Relations, 1953-1961, Princeton, Princeton University Press Alex Aleviev-Romania and the Warsaw Pact: The Defence Policy of a Reluctant Ally P6270, Santa Monica, ARND Corporation, 1979 Thomas S. Szanya şi James B. Steinberg-Civil-Military Relations and National Security Thinking in Czechoslovakia, Santa Monica: RAND, 1992 Scânteia (Bucureşti), 7-9 decembrie 1961; Ghiţă Ionescu- Communism in Rumania: 1944-1962, Oxford, Oxford University Press, 1964 V. B. Uşakov- Hitlerite Germany’s Foreign Policy, Moscova, Editura Institutului de Relaţii Internaţionale, 1961 A. Niri, “V.B.Uşacov – Politica Externă a Germaniei Hitleriste”, Analele institutului de istorie a partidului de pe lângă comitetul central al partidului de muncitori românesc, nr.5, 1962 Nastasă (2003), Documentul 98,
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
