OBIECTIVUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS I.1. Notiuni de anatomie ale sistemului nervos Sistemul nervos reprezinta ansamblul tuturor organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in receptionarea, transmiterea si prelucrarea excitantilor din mediul extern sau intern. Excitabilitatea este o caracteristica generala a lumii vii. Sistemul nervos reprezinta insa acea parte strict specializata, in urma unui indelungat proces evolutiv, pentru a indeplini aceasta functie. Sistemul nervos, prin intermediul encefalului, a devenit organul constiintei. Functionarea sa genereaza starea de constiinta, capacitatea unei fiinte vii de a intelege lucrurile inconjuratoare, fiind in acelasi timp sediul personalitatii individului. Aceste functii au atins un nivel maxim la encefalul de om. Encefalul nu trebuie considerat echivalentul personalitatii sau a constiintei. Este in schimb suportul material al acestora, functionarea sa generandu-le. Sistemul nervos realizeaza legatura dintre organism si mediu; in acelasi timp, coordoneaza activitatea tuturor tesuturilor, organelor etc. Ca urmare a faptului ca sistemul nervos indeplineste aceste doua tipuri de functii, este impartit, dintr-o perspectiva fiziologica, in doua componente: sistemul nervos somatic si cel vegetativ. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie, realizeaza integrarea organismului in mediul ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordoneaza functionarea organelor interne, numindu-se si autonom, ca urmare a faptului ca activitatea sa nu este coordonata constient, fiind astfel autonoma. Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se imparte in doua componente: - sistemul nervos central - alcatuit din encefal (creier) si maduva spinarii; - sistemul nervos periferic - ce include: - componenta somatica (nervii cranieni si cei spinali) - realizeaza, in special, inervatia pielii, muschilor scheletici, ligamentelor, articulatiilor, oaselor; - componenta vegetativa (SNV - simpatic si parasimpatic) - inerveaza viscerele, glandele, musculatura neteda a vaselor sanguine si limfatice, a cordului. Din punct de vedere functional sistemul nervos reprezinta o retea de neuroni interconectati, asemanator cu structura unui computer, datorita faptului ca ambele prezinta un sistem de introducere a datelor, un sistem de procesare a acestora si un sistem in care sunt afisate rezultatele obtinute. I.1.1. Componentele celulare ale sistemului nervos In structura sistemului nervos se deosebesc doua componente: tesutul nervos si stroma conjunctivo-vasculara. Tesutul nervos reprezinta un tesut inalt specializat in scopul realizarii comunicarii intercelulare, capacitate dependenta de proprietatile chimice si electrice ale celulelor nervoase. Ca unitate morfofunctionala de baza a sistemului nervos sunt considerate celulele nervoase specializate pe care Waldeyer le-a numit neuroni. Neuronii sunt elemente inalt diferentiate morfologic. In alcatuirea unui neuron se disting: corpul celular si una sau mai multe prelungiri. Acestea pot fi de doua tipuri: - dendritele, prelungiri arborescente celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite), prin care neuronul primeste impulsuri nervoase; - axonul, care functional este celulifug, prelungire unica a neuronului, ce transporta impulsurile nervoase de la corpul neuronului catre alte structuri. Axonul poate atinge lungimi de 1 m si grosimi de 1- 1,5 u; se termina prin butoni terminali ce se pun in contact cu alt neuron formand sinapsa interneuronala, sau cu muschiul striat prin placa motorie. Dendritele si axonii constituie cai de conducere nervoasa de la maduva spinarii pana la cortex si invers. Dupa tipul de mediator chimic elaborat, neuronii se impart in: colinergici, catecolaminergici (dopaminergici si noradrenergici) si serotoninergici. Neuronul are doua proprietati fundamentale: - excitabilitatea - reprezinta proprietatea neuronului de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune; - conductibilitatea - proprietatea neuronului de a propaga excitatia in lungul prelungirilor sale.
1. Niculescu C., Carmaciu R., Voiculescu B. - ,,Anatomia si fiziologia omului", Editura Corint, Bucuresti, 2007, pag. 123- 215; 2. Dobrescu Iuliana - ,,Psihiatria copilului si adolescentului", Editura Medicala, 2003, pag. 15- 60; 177- 186; 3. Georgescu Marie - ,,Psihiatrie", Editura Medicala Nationala, Bucuresti, 2003, pag. 167- 190; 256- 264; 4. Predescu V. - ,,Psihiatrie", Editura Medicala, 1989, pag. 271- 289; 5. Tanasie M., Bezna M., Bezna S. - ,,Elemente genetice predictive in tulburarile schizofrenice", Editura Sintech, Craiova, 2007, pag. 19- 27, 67- 75, 117- 136; 6. Romila A. - ,,Psihiatria", Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti, 1997, pag. 459- 469; 7. Olteanu A., Lupu V. - ,,Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale", Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2000, pag. 87- 110; 8. Milea Stefan - ,,Psihiatrie", vol.I, Editura Medicala, 1988, pag. 29- 34, 112- 117; 9. Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului - ,,Manual de nursing", vol 3, EdituraAll Educational, 2012, pag. 177- 196; 10. Stiuriuc Simona - ,,Terapia electroconvulsiva (electrosocuri)", articol, 2013; 11. Referinte web: anatomie.romedic.ro https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos sistemul nervos.wikispaces.com http://proceduri.romedic.ro/terapia-electroconvulsiva
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
