Turism la Baile Felix - Rezervarea locurilor pe internet la hotelul Crisana

Extras din licenta Cum descarc?

Dezvoltarea din ultimele decenii a sectorului turistic reprezinta o caracteristica importanta a civilizatiei contemporane, fiind favorizata de o serie de factori social-economici, cum ar fi: cresterea puternica a populatiei mondiale si sporirea duratei medii de viata; urbanizarea aproape totala a populatiei ocupate in industria prelucratoare si in ramura serviciilor; cresterea veniturilor pe cap de locuitor; dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de transport care fac ca factorul ,,distanta-timp" sa fie practic anulat; automatizarea proceselor de productie si cresterea productivitatii muncii care determina scurtarea saptamanii de lucru si deci, cresterea timpului destinat destinderii si recreerii; cresterea continua a dorintei oamenilor de a se informa.
Azi, turismul, fenomen economico-social si cultural in acelasi timp, este unul dintre elementele caracteristice ale contemporaneitatii, fiind un mijloc de recreere si un act de cultura, facilitand schimbul de idei si ganduri, contribuind la formarea intelectuala a indivizilor si la apropierea si intelegerea dintre oameni. Implicand existenta unor peisaje in echilibru, a unui mediu nedegradat, turismul reprezinta acea ramura a sectorului tertiar prin care omul cauta sa-si conserve valentele fizice si spirituale, afectate de brutalitatea vietii cotidiene si de degradarea treptata a mediului inconjurator. Prin intreaga sa activitate, turismul devine o actiune de remediere, de protectie si de conservare a celui mai activ element al mediului geografic-omul, care devine homo turisticus.
In economia contemporana, turismul constituie un element cheie al PIB, al fortei de munca, este un factor important al dezvoltarii regionale si al comertului exterior, al dezvoltarii economice pentru regiunile defavorizate, zonele rurale sau cele in declin industrial. Astfel, turismul pune in valoare si exploateaza economic acel tezaur unic format din bogatiile create de natura si climat, sau lasate de folclor, istorie si civilizatie, deoarece fara miscare turistica toate acestea nu vor putea face obiectul unei activitati economice capabile sa creeze venituri.
Privit ca activitate economica, turismul cuprinde o gama variata de servicii (informare, cazare, tratament, agrement etc.) ceea ce impune includerea sa in conceptul de ,,comert invizibil". Cresterea considerabila a incasarilor si platilor pentru turismul international a dus implicit la cresterea influentei lui in cadrul operatiunilor de comert invizibil si ale balantelor de plati externe, devenind astfel o forma de ,,export invizibil", contribuind la intensificarea legaturilor dintre tari. In afara de beneficiile suplimentare obtinute din expansiunea turismului international trebuie mentionata si stabilitatea veniturilor care deriva din aceasta activitate comparativ cu fluctuatiile de venituri din cadrul comertului cu diferite produse.
Pe langa contributia la crearea de venit national, la echilibrarea balantei de plati si valorificarea superioara a resurselor interne, activitatea turistica joaca un rol important in dezvoltarea unor regiuni si localitati din tara, prin amenajarile si conditiile pe care le presupune, contribuind la dezvoltarea economica si culturala a zonei respective, la crearea unor mai bune conditii pentru populatia locala.
Un rol important revine turismului in ceea ce priveste utilizarea fortei de munca, studiile efectuate arata ca fiecare o mie de vizitatori cu sejur in hotelurile unei regiuni antreneaza crearea a circa 270 de oferte de munca in turismul propriu-zis si a 100 de locuri in activitatile care decurg din activitatea turistica, determinand ocuparea a 2% pana la 7% din populatia activa din acest sector.
Pe de alta parte turismul influenteaza circuitul economic, din mijloacele financiare realizate prin consum o parte revine factorilor generatori directi din economie (salarii, costul cazarii sau transportului), o alta parte revine statului sub forma impozitelor si taxelor, iar cea de-a treia parte e transmisa diferitelor ramuri ale economiei pentru prestatii anterioare. Industria turistica are un important rol de antrenare, pentru ca prin trasaturile esentiale si activitatile pe care le genereaza, turismul se plaseaza la interferenta activitatilor economice cu cele sociale.
Dar, rolul turismului trebuie privit si din punct de vedere social deoarece el contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan, care gaseste in turism o contrapunere eficienta impotriva constrangerilor de tot felul.
1.2. DEFINITII SI CONCEPTE
importanta tot mai mare pe care o are turismul in perioada contemporana a sporit preocuparile pentru definirea cat mai exacta a acestui fenomen.
Termenul de turism isi are originea in grecescul ,,turnos" sau latinescul ,,turnus", ceea ce inseamna calatorie in circuit. In Anglia secolului XVIII, termenul avea intelesul de voiaj si se pare ca deriva din cuvantul francez ,,tour" (plimbare, miscare, drumetie in circuit). Exista de asemenea referiri la o posibila origine din ebraica veche, in care cuvantul ,,tur" si ,,to make a tour", care semnifica: primul, o calatorie circulara, o excursie, plimbare sau calatorie scurta, iar al doilea are sensul de a face ocolul unei tari.
In sensul contemporan al cuvantului, turismul este un fenomen social-economic care cuprinde totalitatea relatiilor care au loc in societate, in procesul utilizarii timpului liber, atat in interiorul unei tari cat si in circuitul schimbului de valori spirituale sau materiale dintre tari. Conceptul de turism are un continut complex deoarece inglobeaza nu numai masurile menite sa asigure realizarea circulatiei turistice, ci si sectoarele care concura direct la satisfacerea nevoilor turistice.
De-a lungul timpului multi cercetatori si-au indreptat atentia spre acest fenomen, care prin numarul tot mai mare de participanti devine un fenomen de masa. Profesorul elvetian W. Hunziker in anul 1940 definea turismul ca fiind: ,,ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat deplasarea si sejurul nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau de activitate lucrativa oarecare".
Cu toate acestea, societatea de consum si problemele legate de acestea au inspirat si unele definitii negativiste ale turismului, ca cea a psihologului Claire Lucques care considera turismul: ,,o cheltuiala inutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiilor materiale in scopul satisfacerii placerii, dar care nu poate restabili echilibrul afectiv al individului alienat acest comportament fiind incurajat de piata capitalista in scopul obtinerii de profituri". Aceasta definitie e considerata tendentioasa, considerand ca principala motivatie a turismului o trasatura negativa a comportamentului uman, neglijand motivatia reala: dorinta de refacere, cunoastere si instruire.
Pentru aprecierea unitara a miscarii turistice si in scopuri statistice, comitetul de statisticieni ai Ligii Natiunilor Unite a recomandat inca din 1937,urmatoarea definitie pentru turistul international: ,, orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 24 ore intr-o tara, diferita de cea in care se afla domiciliul sau permanent". Sunt considerate astfel ca turisti persoanele care se deplaseaza in alte localitati in scopul de a participa sau asista la competitii sportive, conferinte internationale, reuniuni stiintifice, misiuni diplomatice sau cei care calatoresc pentru afaceri. Din categoria turistilor nu pot face parte: persoanele care vin intr-o tara cu sau fara contracte de munca, cu scopul de-a exercita o activitate remunerata sau ocupa o functie; studenti care locuiesc temporar in strainatate, persoane cu domiciliul intr-o tara invecinata sau intr-o alta tara, persoanele care circula provizoriu in zonele de frontiera, calatorii aflati in tranzit, chiar daca durata calatoriei lor depaseste 24 ore.
In 1950 Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism include elevii si studentii in categoria turistilor si considera ca ,,excursionist": orice persoana care calatoreste pentru placere proprie pe o durata mai mica de 24 de ore, intr-o alta tara decat cea de resedinta si nu exercita o ocupatie lucrativa.
La Conferinta Internationala a ONU privind turismul ( Roma 1963 ) se introduce conceptul de vizitator temporar, adica orice persoana care se deplaseaza in alta tara, decat cea in care isi are resedinta permanenta, pentru orice alt scop decat acela de-a exercita o profesiune remunerata.
La Conferinta Internationala asupra Turismului si Statisticii Turismului de la Ottawa (iunie,1991) s-au recomandat noi definiri ale conceptelor de baza din turism.


Fisiere in arhiva (10):

  • Anexa 1.doc
  • Anexa 2.doc
  • Bibliografie.doc
  • CAP 4.doc
  • cap 5.doc
  • CAP1.doc
  • CAP2.doc
  • CAP3.doc
  • CAP6.doc
  • TITLU.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1.Boier Rodica - Comportamentul consumatorului - Ed. Graphix, 1994
2.Badut Mircea - Informatica pentru manageri - Ed. Teora, Bucuresti, 1999
3.Banica I. - Retele de comunicatii intre calculatoare - Ed. Teora, Bucuresti, 1998
4.Dragan I.C., Demetrescu M.C. - Tehnica prospectarii pietei - Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1996
5.Dumitrescu L. - Marketingul serviciilor - Ed. Imago, Sibiu, 1998
6.Gherasim Toader, Gherasim Daniel - Marketing turistic - Ed Economica, 1999
7.Istrate Ion - Economia turismului si a mediului inconjurator - Ed. Economica, 1998
8.Kotler Philip - Managementul marketingului - Ed Teora, Bucuresti, 1996
9.Munteanu L., Jurca I., - ,,Baile Felix - 1 Mai" - Ed. Economica, 1981
10.Postelnicu Gh. - Introducere in teoria si practica turismului - Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1997
11.Sabau Gh, Avram Vasile - Sisteme informatice pentru management - Ed Oscar Print, Bucuresti, 2001
12.Stepan A., Petrov Gh., Iordan V. - Fundamentele proiectarii si realizarii sistemelor informatice - Ed. Mirton, Timisoara, 1995
13.Talcott Parsons - How are clients integrate into service organizations, in Organizations and Clients - Ed Merrill, 1970
14.*** Colectia revistei Capital - 1996-2000
15.*** Idei de afaceri - 1997-2000


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!