Turismul, componentă a vieții moderne și potențialul turistic

Cuprins licență Cum descarc?

CAP. 1. TURISMUL, COMPONENTĂ A VIEŢII MODERNE pag. 4
l.l. Definiri 6
1.2. Factori care influentează turismul 8
1.3. Forme de turism 12
1.3.1. După locul de provenienţă a turiştilor 12
1.3.2. După momentul şi modul de angajare al prestaţiilor turistice 12
1.3.3. După sezonalitate 13
1.3.4. După gradul de mobilitate a turiştilor 15
1.3.5. După mijloacele de transport folosite 16
1.3.6. După motivaţia care generează călătoria 18
1.3.7. După caracteristicile social-economice ale cererii 21
1.3.8. După vârsta participanţilor 21
1.3.9. După principalele caracteristici ale ofertei 22
1.3.10. În funcţie de perioada când se desfăşoară 23
1.4. Evoluţia circulaţiei turistice în ultimii 5 ani în România 24
1.5. Premise de integrare euroturistică in România 36
CAP. 2. POTENŢIALUL TURISTIC 39
2.1. Definiri 39
2.2. Resurse turistice naturale (potenţialul turistic natural) 41
2.2.1. Potenţialul turistic al reliefului montan 41
Carpaţii Orientali 42
Carpaţii Meridionali 43
Munţii Banatului 45
Munţii Apuseni 45
2.2.2. Potenţialul turistic natural al unităţilor de deal şi podiş 47
2.2.3. Potenţialul turistic al câmpiilor şi luncilor 48
2.2.4. Potenţialul natural turistic al Rezervaţiei Biosferei -
- Delta Dunării 48
2.2.5. Potenţialul turistic al litoralului românesc al Mării Negre 50
2.3. Resursele turistice antropice (potenţialul turistic antropic) 51
2.3.1. Monumente şi situri arheologice 51
2.3.2. Monumente şi ansambluri de arhitectură 52
2.4. Amenajarea turistică a teritoriului 53
2.5. Infrastructura generală a turismului 56
2.5.1. Căi de comunicaţie interne 56
2.5.2. Infrastructura tehnică specială 58
2.6. Baza tehnico-materială a turismului românesc (evoluţie) 62
Bibliografie

Extras din licență Cum descarc?

CAP. 1. TURISMUL, COMPONENTĂ A VIEŢII MODERNE
Civilizaţia de astăzi, dorinţa şi modul de a călători sunt strâns legate de deplasarea oamenilor în spaţiu, pentru cunoaştere, încercând să caute în alte părţii ceea ce nu pot găsi în apropierea lor.
Încă din anul 2637 î.e.n. împăratul chinez Hoang - Ti a descoperit însuşirile acului magnetic, de a arăta cu unul din capete nordul, iar învăţatul grec Eratostene a numărat prima oară în anul 200 î.e.n. lungimea unui grad terestru în Egipt între Syene şi Alexandria, calculând pe baza lui meridianul pământesc.
Ibn Battuta este unul dintre eel mai mari călători al tuturor timpurilor. Pe numele său adevărat Muhammad Abu-Abdalah Ibn Battuta (1304 - 1377), un mare geograf şi neguţător arab, acesta călătoreşte zeci de mil de km in Europa, Africa şi Asia, punând pe hârtie aceste călătorii în cartea sa "Călătoriile lui Ibn Battuta".
El vizitează din anul 1325 Egiptul, urcă pe Nil, apoi Libanul, Siria. Mesopotamia. Arabia şi Mozambic, Zanzibarul, iar la întoarcere Persia începând cu Ormezdul şi continuând cu Şirasul, apoi Asia Mică, după care trece în Crimeea.
În această lungă călătorie, se presupune ca prin anul 1330 sau 1331 a trecut şi prin Dobrogea, iar în 1333 a fost primit de către hanul "Hoardei de Aur" pe Volga la Saroi Berke.
Un călător mai apropiat de perioada contemporană Jean Jacques Rousseau (1712 - 1778) străbate Alpii şi îi îndeamnă pe oameni să încerce frumuseţea călătoriilor în zone montane.
În secolele XVI - XVIII se construiesc drumuri în Europa, în special în Anglia, Franţa şi Germania şi apoi poştalioanele ca mijloc comun de câlătorie cu orar regulat, de asemenea şi Italia devine o ţară frecvent vizitată.
Apariţia motorului cu abur, a vapoarelor şi trenurilor micşorează considerabil timpul petrecut pentru parcurgerea distanţelor, de asemenea, creşte şi numărul staţiunilor balneare, în secolul al XIX-lea în Europa existau 160 de astfel de staţiuni, dintre care cele mai căutate erau Baden-Baden şi Wiesbaden care numără zeci de mii de turişti anual.
Şi în ţara noastră călătoriile erau un lucru obişnuit, încă din antichitate Herodot, Diodor, Ptolemeu, Apion, Dio Cassius au făcut aprecieri despre locurile şi oamenii acestui teritoriu.
Cu toate că în evul mediu, călătoriile au fost din ce în ce mai rare datorită numeroaselor învazii asupra teritoriului românesc, în perioada renaşterii numărul călătoriilor creşte simţitor, numeroşi români călătorind în diferite părţi ale lumii.
Dintre cei mai importanţi oameni al ţării noastre îi amintim pe: Mitropolitul Grigore Tamblac , care ia parte în anii 1414 - 1418 la lucrările Consiliului de la Constanţa ca reprezentant al bisericii ortodoxe a marelui cnezat al Lituaniei şi al marii biserici a Moldovei; Vlad Dracul, care călătoreşte în Europa între anii 1436 - 1442; Spătarul Nicolae Milescu (1613 - 1708) efectuează o importantă călătorie în China.
Mai târziu, în secolele XVII - XVIII se înregistrează alte călătorii efectuate în străinătate de către români; dintre care enumerăm: Dimitrie Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Samuilă Damian, Andrei Pinxer care călătoreşte in Indiile Orientale, Georg Schuller- care a ajuns până la Capul Bunei Speranţe.
O dezvoltare semnificativă a "industriei" turistice se poate observa în secolul XIX şi începutul secolului XX, datorită unor evenimente şi fapte care o intluenţează în mod deosebit.

Fisiere în arhivă (3):

 Bibliografie.doc
 cuprins.doc
 Turismul, Componenta a Vietii Moderne si Potentialul Turistic.DOC

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Baltaretu Andreea – “Amenajarea turistica durabila a teritoriului” – Editura Sylvi – Bucuresti, 2003
Cândea Melinda – “Potentialul turistic al României” si “Amenajarea turistica a spatiului” – Editura Universitara Bucuresti, 2003
Ionescu Ion –TURISMUL FENOMEN SOCIAL-ECONOMIC SI CULTURAL- Editura Oscar print, Bucuresti 2000
Melinda Cândea "POTENTIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI SI AMENAJAREA" TURISTICÂ A SPAT'IULUI - Editura Universitara, Bucuresti - 2003
Oscar Snak, MANAGEMENTUL SERVICIILOR ÎN TURISM, Academia Româna de Management, Bucuresti 1994