Turismul cultural in orasul Constanta

Cuprins licenta Cum descarc?

Cap. I SCOPUL LUCRARII 4
Cap. II CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL 5
2.1 APARITIA TURISMULUI CULTURAL 5
2.2 PARTICULARITATI SI FORME ALE TURISMULUI CULTURAL 9
2.3 TURISMUL CULTURAL LA NIVEL MONDIAL 11
RAPOARTELE DE CULTURA MONDIALA 11
2.4 TURISMUL CULTURAL: PERSPECTIVE GLOBALE SI LOCALE 12
STILURILE TURISMULUI CULTURAL IN CURS DE DEZVOLTARE 14
CULTURA CA O RESURSA SI FUNCTIONALITATEA CULTURII 15
TURISMUL CULTURAL IN EUROPA 18
2.5 TURISMUL CULTURAL IN ROMANIA 21
Cap. III METODOLOGIA REALIZARII LUCRARII DE LICENTA 28
Cap. IV PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI CONSTANTA 29
4.1 POZITIONAREA GEOGRAFICA 29
RELIEFUL 29
SOLURILE 29
CLIMA 30
APELE 30
4.2 POTENTIALUL TURISTIC IN MUNICIPIUL CONSTANTA 30
RESURSE TURISTICE DE NATURA ETNOGRAFICA 31
MONUMENTE ISTORICE DE ARHITECTURA 31
ARHITECTURA 34
MONUMENTE ISTORICE 41
MUZEE SI COLECTII PUBLICE 42
INSTITUTII DE SPECTACOLE SI CONCERTE 45
FESTIVALURI SI MANIFESTARI 46
4.3 IMPACTUL SOCIO-CULTURAL GENERAT DE TURISMUL CULTURAL IN CONSTANTA 47
IMPACTELE POZITIVE 47
IMPACTE NEGATIVE 48
4.4 IMPACTUL ECONOMIC GENERAT DE TURISMUL CULTURAL IN CONSTANTA 49
IMPACT POZITIV 49
IMPACT NEGATIV 51
Cap. V STUDIUL DE CAZ 53
5.1 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA LOCALNICILOR CU PRIVIRE LA POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL DIN ORASUL CONSTANTA (FEMEI-BARBATI) 53
5.2 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA TURISTILO CU PRIVIRE LA POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL DIN ORASUL CONSTANTA (FEMEI-BARBATI) 65
ANALIZA SWOT 79
CONCLUZII 81
BIBLIOGRAFIE 83


Extras din licenta Cum descarc?

Cap. I SCOPUL LUCRARII
Scopul lucrarii de licenta, intitulata ,,Turismului cultural in Municipiul Constanta", are ca scop intelegerea importantei turismului cultural in optimizarea turismului prin reducerea sezonalitatii. Este necesara precizarea elementelor care alcatuiesc patrimoniul cultural, inainte de a face trecerea la oportunitatile de valorificare turistica.
Aceasta lucrare, rezuma si explica, transformarea anumitor evenimente de natura culturala atat international cat si in cadrul temei de licenta cu privire la potentialul turistic al Municipiului Constanta. 
Studierea culturala a Municipiului Constanta, presupune analiza tuturor elementelor care formeaza un ansamblu de cultura. Pleaca de la elemente istorico-geografice, peste care se adauga si traditiile, vestimentatia, gandirea, arhitectura specifica si schimbarea acesteia, gastronomia traditionala si religia.
Cap. II CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL
2.1 APARITIA TURISMULUI CULTURAL
Aparitia turismului cultural si caracteristicile sale definitorii in sectorul turistic contemporan
Este dificil de definit ce este inclus in practica turismului cultural. Daca termenul ,,cultura" este considerat intr-un sens mai larg (ca interes pentru obiectele si stilurile de viata ale altor popoare), atunci marea majoritate a turistilor consuma produse si servicii culturale la un moment dat sau altul (indiferent daca sunt relativ autentice sau comercializate in mare parte in stilul parcurilor tematice).
Din punct de vedere traditional, este indicat sa limitam analiza turismului cultural la oferta si cererea serviciilor de patrimoniu asociate vizitelor la muzee, monumente, cladiri istorice, situri arheologice, festivaluri de film, teatru, muzica, alte tipuri de festival si parcuri naturale. Cu toate acestea, alaturi de aceste elemente, turismul cultural include si participarea la orice manifestare a unei traditii culturale (cum ar fi sarbatorile folclorice si festivalurile locale) targuri care prezinta arta, mestesuguri, inregistrari de carti si festivaluri care prezinta cinema, teatru, dans sau opera, precum si o gama larga de programe regulate de expozitii si spectacole.
Fata de o imagine atat de diversa si deosebita, nu este neobisnuit ca turismul cultural sa fie confundat cu turismul urban sau limitat doar la turismul de patrimoniu. Aceasta este o intamplare logica, deoarece o mare parte din produsele si serviciile culturale disponibile sunt de obicei concentrate intr-o metropola mare sau intr-un centru istoric al orasului. Furhermore, conform unui sondaj realizat de ATLAS in 1997, intr-un esantion de 8000 de vizitatori in 20 de locatii culturale diferite din Europa, peste 50% au afirmat ca au vizitat un muzeu in timpul calatoriei lor, 40% au vizitat un monument si 30% au vazut o expozitie. Intre timp, admiterea la un spectacol live, de exemplu, a fost redusa la doar 23% dintre cei chestionati (Richards, 1997)
In mod similar, conform majoritatii cercetatorilor din domeniul turismului cultural, profilul turistului cultural tipic este destul de variat. O mica parte corespunde turistului care alege o destinatie cu obiectivul principal de a se bucura de o activitate sau produs cultural in minte si care se identifica ca turist cultural (intre 20% si 30% dintre cei chestionati in aceste 20 de locatii). Acest profil descrie de obicei un tanar cu un nivel ridicat de educatie, o legatura profesionala cu activitatile culturale si o capacitate sporita de interpretare a activitatii culturale la indemana in contextul sau adecvat, in timp ce restul turistilor chestionati nu au considerat turismul cultural motivul principal, marea majoritate au recunoscut ca au vizitat un muzeu in timpul calatoriilor. In acest caz, profilul corespunde si unui turist bine educat, dar semnificativ mai in varsta, cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani.
Factorii de decizie, consiliile turistice si atractia culturala, managerii din intreaga lume continua sa considere turismul cultural ca un potential important pentru cresterea turismului. Exista o perceptie generala ca turismul cultural este ,,bun obiectiv" care atrage vizitatori cu venituri in general mari si dauneaza putin mediului sau culturii locale contribuind in mare masura la economie si la sprijinirea culturii. Alti comentatori au sugerat insa ca turismul cultural poate face mai mult rau decat bine, permitand turistului cultural sa patrunda intr-un sensibil cultural mediile ca paznic in avans al turistului de masa.
Dupa cum a observat (John Urry, 1995), barierele dintre cultura si turismul dispar in urma a doua procese paralele:


Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul cultural in orasul Constanta.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. ADAM, Ioan. Constanta pitoreasca cu imprejurimile ei : Calauza descriptiva cu ilustratii.
2. Akama J. & Sterry P. (2002) ,"Cultural tourism in Africa: strategies for the new millennium", Proceedings of the ATLAS Africa International Conference, December (2000).
3. BENONE ZOTTA(1995), Geografia Municipiului Constanta
4. Bernadini, G. (1992) Turismul si turismul cultural in politica CE. In: Provincie Friesland
5. Briedenhann, J. and Wickens, E. (2004), Tourism routes as a tool for the economic development of rural areas -  vibrant hope or impossible dream?
6. Bywater, M. (1993) Piata turismului cultural in Europa.
7. Comisia Europeana (1985) Rezolutia ministrilor responsabili pentru afaceri culturale in ceea ce priveste evenimentul anual orasul european al culturii
8. Corijn, E. si Van Praet, S. (1994) Anvers 93 in contextul culturalului european
9. Corina Larisa BUNGHEZ, Vladimir STEFANESCU (2017), Turismul cultural
10. Creative New Zealand's Draft Strategic Plan 2004-2007
11. Daniela PLESOIANU, Suport de curs, Patrimoniul turistic al Romaniei
12. ECTARC (1989) Contribution to the Drafting of a Charter for Cultural Tourism. ECTARC, Llangollen, Wales. 
13. European Commission (1998) Culture, the Cultural Industries and Employment. Commission Staff Working Paper. 
14. European Commission (2002) Europeans and their holidays. EC, Brussels
15. Fache, W. 1994 Sarbatori de pauza scurta. In: Seaton, V., Jenkins, CL, Wood, RC, Dieke, PUC, Bennett, MM, MacLellan, LR si Smith, R.
16. Gratton, C. (1990) Consumatorul comportamentului in turism: o abordare psiho-economica. Hartie prezentat la Conferinta de cercetare turistica in anii 1990
17. Haan, J. de (1997) Het Gedeelde Erfgoed. SCP, Rijswijk.
18. Howie, F. (2000) Establishing the common groud, in Richards, G and Hall, D.
19. ICOMOS (1999) Carta turismului cultural , Paris: ICOMOS
20. Keating, M. (2001), Rethinking the Region: Culture, Institutions and Economic Development in Catalonia and Galicia
21. Lau, ALS & McKercher, B. (2004), Exploration versus Acquisition: A Comparison of First-Time and Repeat Visitors, Journal of Travel Research
22. Marian-Florin BUSUIOC (2008), Strategii de dezvoltare si promovare a turismului cultural in Romania
23. McIntosh, R.W. and Goeldner, C. (1994) Tourism: Principles, Practices, Philosophies. Wiley and Sons.
24. McKercher, B. and Du Cros, H. (2002) Cultural Tourism: the partnership between tourism and cultural heritage management. Haworth Press, New York. 
25. Middleton, V. (1989) Implicatii de marketing pentru atractii. Managementul turismului
26. Moldoveanu, M.; Ioan-Franc, V. (1997). Marketing si cultura. Bucuresti: Editura Expert
27. Monica Elena OGARLACI (2012), Dezvoltarea Durabila a Turismului in Centrele Urbane
28. Monica, V., Florin Razvan, O., Ionica, O. (2015), Studiul privind dezvoltarea turismului si reabilitarea si promovarea patrimoniului cultural la nivelul Polului de Crestere in Constanta
29. Munsters, W. (1996) Cultural Tourism in Belgium. In Richards, G. (ed) ) Cultural Tourism in Europe. CABI, Wallingford.
30. Nijman, J. (1999), Cultural globalization and the identity of place: the reconstruction of Amsterdam.
31. Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) 1998-2000
32. Organizatiei Mondiale a Turismului (1993) privind statisticile turismului.
33. Richards, G (2000) ,,The European Cultural Capital Event: Strategic Weapon in the Cultural Arms Race"
34. Richards, G. (1996) Cultural Tourism in Europe. CABI, Wallingford. 
35. Richards, G. (1999), The European Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS): Munich Conference on Customer Service and Service Quality in Tourism and Leisure
36. Richards, G. (2001) Cultural Attractions and European Tourism. CAB International, Wallingford. 
37. Richards, G. (2003) , What is cultural tourism?
38. Richards, G. (2011), Creativity and tourism: The State of the Art
39. Richards. G (1997), ATLAS: A European network for tourism education and research
40. Rodica MINICIU, Le tourisme culturel en Europe, CEE, Bruxelles, 1994
41. Rojek, C. (1993) Moduri de evadare: transformari moderne in timpul liber si in calatorii
42. Ruth, T. A (2003), Handbook of Cultural Economics
43. Strategia Integrala de Dezvoltare Urbana (SIDU) 2017-2023
44. TIA (2003), TIA travel outlook-Focusing US travel and tourism in the context of war.
45. Urry, J. (1995), Consuming Places. Routledge, London. 
46. Ann, R., John D. Smith, Fiona Borien (2010), Travel and Tourism


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!