Turismul Cultural si de Afaceri in Sibiu

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere
CAP I Localizarea si caracterizarea judetului Sibiu
1.1. Scurt istoric
1.2. Asezare geografica
1.3. Cai de acces
1.4. Nivelul de dezvoltare economico - sociala
Cap II Potentialului turistic al judetului Sibiu
2.1. Resurse turistice naturale
2.1.1 Principalele unitati de relief
2.1.2 Elemente hidrografice
2.1.3 Clima
2.1.4 Vegetatia si flora
2.1.5 Fauna
2.1.6 Rezervatii naturale
2.2. Resurse turistice cultural-istorice
2.2.1. Monumente si ansabluri de arhitectura
2.2.2. Monumente si situri arheologice
2.2.3. Principalele trasee turistice in zona
CAP III. Turismul cultural si de afaceri in judetul Sibiu
3.1. Turismul cultural - scurt istoric 
3.1.1. Definirea si particularitatile turismului cultural
3.1.2. Turismul cultural in Judetul Sibiu
3.1.3. Baza tehnico -materiala si oferta de servicii specifica turismului cultural Sibiu
3.2. Turismul de afaceri - scurt istoric
3.2.1. Definirea si particularitatile turismul de afaceri 
3.2.2. Turismul de afaceri in judetul Sibiu
3.2.3. Baza tehnico materiala si oferta de servicii specifica turismului de afaceri in Sibiu
CAP IV Turismul cultural si de afaceri in judetul Sibiu prezent -2015
4.1. Propuneri privind dezvoltarea turismului cultural
4.2. Propuneri privind dezvoltarea turismului de afaceri
4.3. Protejarea si conservarea resurselor turistice in judetul Sibiu
4.3.1. Protejarea si conservare resurselor naturale
4.3.2. Protejarea si conservare resurselor culturale
Concluzii
Bibliografie


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Turismul reprezinta calatoriile de placere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsa in ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau munceste, de la calatorii de o zi pana la vacante in strainatate.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-cheie din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon.
Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.
Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.
Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite: "arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport" (Guy Freuler). 
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sportive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, in teritoriile artice si antartice. Este o forma de turism "distractiv", a carui dezvoltare - marcata de spectaculos si inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini. 
Una dintre bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziune taxonomica unitara in domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe plan international si in tara noasta releva urmatoarele unitati ce pot fi luate in consideratie:
Regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu o structura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romania - cea a Carpatilor Orientali)
Zona turistica - un areal mai restrans consacrat pentru activitatea turistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivatii pentru turism (exemplu : zona turistica a Coastei Dalmatiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpati Orientali)
Centre turistice, reprezentand puncte de convergenta (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putand fi, in general, statiuni alpine (Plitvice, in Alpii Dinarici) sau balneare si de odihna (Dubrovnik, Split, Rijeka - pe coasta Dalmatiei). Pentru Romania, ramanand in acelasi cadru al Carpatilor Orientali, se pot mentiona Vatra Dornei si Borsa.
Puncte turistice amenajate (pesteri, defilee, ghetari, manastiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)
In literatura recenta de specialitate sunt depistate, in functie de potentialul natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) si antropic o serie de unitati turistice cu vocatie polarizatoare, in jurul carora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocatie locala ce sustin activitatea nucleului central. Este cazul unor localitati satelit ce apar pe rivierele franco-italiene, Coasta Brava si Coasta del Sol in Spania, unele microstatiuni aparute pe litoralul marocan in apropiere de Agadar sau intre Rabat si Casablanca. Alte asemenea centre polarizate apar in zonele montane, orasul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu. Practic, aceste statiuni nu sunt altceva decat centre de primire si redistribuire a fluxurilor turistice in functie de "apetitul" individual sau colectiv pentru un anumit element al potentialului turistic al zonei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul Cultural si de Afaceri in Sibiu.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!