Turismul istoric al Județului Vaslui - potențial și valorificare

Introducere

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator. Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite: "arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport" (Guy Freuler).

Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase, explozive in cea dea doua jumatate a secolului xx. Dorinta de a calatori si de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale. De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera, comunicatiile, transportul, activitati destinate turismului.

In sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct de vedere economic, social si spiritual. Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.

Consider turismul istoric si cultural ca o obligatie nationala si cred ca este rolul nostru sa readucem obiective si monumente ale istoriei cu care ar trebui sa ne mandrim la nivelul de obiectiv de interes pentru circuitele turistice.

Foarte putin valorificat la noi, turismul istoric si cultural se adreseaza multor categorii de varsta, in special are un scop formator pentru generatia tanara, in acelasi timp este o mina de aur pentru administratiile locale ale multor localitati.

Turismul cultural este acea formă de turism intern şi internaţional al cărui obiect este, printre altele, descoperirea şi aprecierea monumentelor şi siturilor istorice, cu accent pe patrimoniul cultural construit (mobil şi imobil), incluzând peisajele culturale ale destinaţiilor de călătorie şi experimentarea activităţilor şi locurilor care reprezintă în mod autentic istoria culturală a comunităţilor gazdă.

CAPITOLUL. I

Prezenatarea fizico-geografică a judeţului Vaslui

Existenta judetului Vaslui este demonstrata de descoperirile arheologice din perioada

neolitica dar este mentionat documentar in 1375 si in actele oficiale in 1423. in perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidenta Tarii de Jos si era considerat a doua citatdela a Moldovei. Eroismul si patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit in marea batalie de la Crasna cunoscuta ca si cea mai stralucita victorie europeana impotriva otomanilor castigata de Stefan celMare in 1475.

Judeţul Vaslui este situat în partea estică a ţării, la graniţa cu Republica Moldova. Judeţele vecine sunt Iaşi, la nord, Neamţ la nord-vest, Bacău la vest, Vrancea la sud-vest şi Galaţi la sud.

Ca organizare administrativă, judeţul Vaslui are 3 municipii (Vaslui, Bîrlad şi Huşi), două oraşe (Negreşti şi Murgeni), 81 comune şi 456 sate.

Suprafaţa totală a judeţului este de 5318 km2, reprezentând 2,23% din suprafaţa ţării şi 14,4% din suprafaţa Regiunii Nord-Est.

Din punct de vedere geografic, judeţul se caracterizează prin zone de dealuri joase în partea centrală şi de vest şi de câmpii deluroase în partea de est.

Teritoriul judeţului Vaslui este drenat, în proporţie de circa 70%, de râul Bîrlad şi afluenţii acestuia, excepţie făcând zona de est şi sud-est, care este tributară Prutului.