Turismul Rural

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Cap. 1. INTRODUCERE ÎN TURISMUL RURAL
CAP II TURISMUL ÎN ZONELE RURALE -
RETROSPECTIVĂ ŞI PREZENT PE PLAN MONDIAL
2.1. Scurt istoric
2.2 Epoca modernă a turismului rural
2.2.1. Turismul rural în ţările europene cu tradiţie
2.2.1.1. Germania
2.2.1.2. Franţa
2.2.1.3. Austria
2.2.2. Aspecte ale turismului rural din alte ţări europene
2.3. Piaţa europeană a produselor turistice rurale
2.3.1. Sintetică prezentare a turistului european 2.3.2.Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turismul european
2.3.2.1. Formele de cazare (găzduire) produse
2.3.2.2. Alte forme de turism rural european
2.3.3. Este rezervat turismul rural regiunilor cu un bogat
patrimoniu cultural sau natural?
2.3.3.1. Activităţi de turism rural care au "vântul din pupă"
2.3.4. Promovarea în turismul rural european
2.3.4.1. Produs turistic bun este cel care se cumpără
Cap. III. TURISMUL RURAL IN ROMÂNIA
3.1. Evoluţia turismului rural în România
3.1.1. Măsuri concrete pentru alinierea la cerinţele pieţei
3.2. Satul românesc, produs insuficient valorificat
3.2.1. Potenţialul turismului rural românesc
3.2.1.1. Potenţialul natural al turismului rural
românesc

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
În România, de peste două decenii, prin promovarea unor aşezări rurale cu valori etnofolclorice, culturale şi cadru natural pitoresc ca sate turistice a fost înfiinţat agroturismul.
De atunci s-a conturat o definiţie, acceptată şi în alte ţări, care încadrează satele turistice drept aşezări rurale pitoreşti bine constituite, situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric, care, în afara funcţiilor politico-administrative, sociale economice, şi culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită.
Turismul rural se desfăşoară în ariile extraurbane, utilizează pensiunile şi fermele agroturistice pentru cazare şi servirea mesei şi beneficiază de un mediu nepoluat şi de atracţiile turistice naturale sau create de om. Ca formă de petrecere a timpului liber, el se practică pentru odihnă şi recreere, cură de aer, sporturi, instrucţie şi educaţie, tratament balnear etc. Este evident că România are avantajul unor peisaje de o rară frumuseţe si al unor tradiţii care, cultivate în timp, impresionează turiştii, mai ales pe aceia sosiţi din ţările vestice, puternic urbanizate.
Date fiind varietatea şi valoarea peisagistică a cadrului natural, diversitatea şi dispersia în teritoriu şi cu precădere în spaţiul rural a patrimoniului cultural-istoric, această formă de turism cuprinde peste 60% din cuprinsul ţării, conducând la deconcentrarea marilor aglomerări turistice şi la evitarea degradării mediului înconjurător şi a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea tezaurului de cultură tradiţională sau contemporană, a întregului potenţial cultural-istoric din spaţiul rural.
Această formă de turism, atât de potrivită în situaţia inexistenţei unor sume uriaşe de bani pe care le impune construcţia infrastructurilor de cazare turistică, va oferi şansa unor acumulări financiare ce vor fi, probabil, absorbite de nevoia de a îmbunătăţi oferta turistică.
în perspectivă, însă, va contribui la ridicarea nivelului de viaţă al celor cu această iniţiativă, în plus, va crea sau va menţine industria de artizanat, care se ataşează aproape firesc turismului rural; există, chiar dacă intuitiv încă, certitudinea ca turismul rural are o cerere reală, atât în străinătate cât şi în România.
Eforturile comune de dezvoltare a turismului rural vor fi în mod cert răsplătite, într-un viitor apropiat. Ceea ce ne preocupă pe toţi este, în fond, realizarea vocaţiei turistice a ţării noastre, care, unanim recunoscut, este cea mai frumoasă ţară din spaţiul geografic european.
Dacă acest lucru se va realiza, vom avea un nivel de viaţă în acord cu cel al ţărilor dezvoltate, pentru ca turismul va fi industria secolului 21, de care ne despart atât de puţini ani.
Din 1990, în România a început să se dezvolte turismul rural. Nucleul 1-a constituit zona Moeciu-Bran. Apoi, încetul cu încetul, fenomenul s-a extins în toată ţara. Pe de o parte, turiştii au început să prefere liniştea şi aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Pe de altă parte, ţăranii sunt din ce în ce mai interesaţi faţă de această nouă îndeletnicire-turismul rural.
Lucrarea de faţă îşi propune analiza activităţii de turism rural realizată de două dintre pensiunile agro-turistice din Bran, axându-se pe managementul acestor pensiuni.
Lucrarea este structurata pe cinci capitole astfel:
Capitolul I reprezintă o introducere în turismul rural cu definirea unor noţiuni generale.
Capitolul II realizează o analiză a turismului rural pe plan mondial; istoricul şi evoluţia acestuia precum şi prezentarea produselor turistice europene.
Capitolul III prezintă situaţia turismului rural în România cu descrierea evoluţiei acestuia, potenţialului natural şi antropic de care dispune, precum şi modalităţile de sprijinire a dezvoltării şi valorificare a potenţialului.
Capitolul IV prezintă turismul rural în zona Bran prin exemplificarea a două pensiuni agro-turistice reprezentative pentru zonă. Se prezintă modul de conducere a acestor pensiuni precum şi" atitudinile şi motivele de apelare a turiştilor la oferta turistică a zonei Bran " rezultate în urma unei cercetări de marketing pe această temă.
Capitolul V cuprinde câteva concluzii ce au reieşit din cercetarea de marketing şi propuneri privind conducerea şi dezvoltarea acestor pensiuni agro-turistice.

Fisiere în arhivă (1):

 Turismul Rural.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?