INTRODUCERE Trecerea României la economia de piaţă a impus perfecţionarea activităţii şi-n domeniul financiar contabil, mărind importanţa contabilităţii în cadrul sistemului informaţional economic. Specifică contabilităţii contemporane este tendinţa tot mai pregnantă de orientare spre o normalizare accentuată. Acest proces generează în principal opoziţia dintre puterea publică exercitată prin intermediul fiscalităţii şi profesia contabilă. Statul reprezintă interesele generale ale societăţii, în timp ce contabilitatea apără aspiraţiile lumii afacerilor. Cu toate acestea, nu se poate percepe astăzi, la nivelul societăţii contemporane, o opoziţie sistematică între contabilitate şi fiscalitate, dar nici nu putem vorbi de o identitate perfectă, între interesele celor două discipline. Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze atât urmărirea unor aspecte teoretice privind instituirea taxei pe valoarea adăugată în România, cât şi o aplicare practică a principiilor contabile la nivelul unei societăţi, analizată în cadrul unui studiu de caz. Având în vedere aceste considerente, lucrarea se structurează în şase capitole, fiecare evidenţiindu-se prin specificul temei abordate. În primul capitol s-a urmărit prezentarea legislaţiei, care formează cadrul juridic al impozitelor indirecte, principalele forme de manifestare a evaziunii fiscale, precum şi posibilităţile de combatere a evaziunii fiscale în cadrul sistemului impozitelor indirecte, precum si prezentarea unor aspecte care reliefează apariţia, locul şi rolul taxei pe valoarea adăugată în cadrul sistemului fiscal din România. Tot în cadrul acestui capitol am prezentat principalele aspecte referitoare la apariţia şi evoluţia taxei pe valoarea adăugată în diferite ţări europene. Accentul a fost pus pe sistemul de norme care reglementează modul de acţiune a taxei pe valoarea adăugată în ţara noastră, tocmai pentru a sublinia importanţa pe care o are cunoaşterea şi aplicarea corectă a legii în activitatea desfăşurată de către agenţii economici. Capitolul 2 cuprinde principalele aspecte referitoare la societatea comercială la care am efectuat studiul de caz şi analiza taxei pe valoarea adăugată. Cel de-al 3-lea capitol pune accentul pe prezentarea regulilor generale ale contabilizării taxei pe valoarea adăugată la nivelul agentului economic, detaliindu-se modul de operare în care se realizează decontarea şi regularizarea lunară (trimestrială ) a taxei pe valoarea adăugată. Aceste principii teoretice ale reflectării taxei pe valoarea adăugată în contabilitate se regăsesc şi în studiul de caz prezentat în capitolul 4. Capitolul 5 se doreşte a fi o încercare de surprindere a efectelor economice ale aplicării taxei pe valoarea adăugată la nivelul unei societăţi comerciale. Concluziile formulate se bazează atât pe ideile tratate în cadrul lucrării cât şi pe constatări de ordin practic, rezultate în urma observării activităţii societăţii comerciale. În alcătuirea lucrării şi-au găsit locul aspecte teoretice ce ţin cont de specificitatea domeniului abordat şi de problemele economiei româneşti. CAPITOLUL 1 SISTEMUL IMPOZITELOR INDIRECTE ÎN ROMÂNIA 1.1 CADRUL JURIDIC AL IMPOZITELOR INDIRECTE Impozitele si taxele sunt constituite în toate situaţiile prin acte normative ce emană de la Parlament sau de la organele locale ale autorităţii publice. Potrivit Constituţiei, cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. În consecinţă, întreaga activitate de impunere, urmărire si percepere a impozitelor, taxelor si contribuţiilor, constă de fapt, în aplicarea şi respectarea întocmai a unor prevederi legale, orice abatere în acest sens însemnând încălcarea legii cu consecinţe ce atrag răspunderea celor în cauză. Impozitele indirecte se realizează, în principal, sub forma impozitelor pe consum, percepându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la prestarea anumitor servicii. Ele se prelevează de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de veniturile, averea sau situaţia personală a acestora. În sistemul impozitelor indirecte sunt cuprinse: taxele de consumaţie, monopolurile fiscale, taxele vamale şi taxele de timbru, consulare şi de înregistrare. Reglementarea taxei pe valoarea adăugată în România este marcată de necesitatea de a asigura armonizarea legislaţiei româneşti în materie cu cea comunitară în perspectiva angajamentelor asumate de România începând cu Acordul de asociere la Comunităţile Europene, semnat la 1 februarie 1993 . Taxa pe valoarea adăugată se încadrează în categoria taxelor de consumaţie cu caracter general şi a fost instituită în România prin O.G. nr. 3/27.07.1992 , intrată în vigoare de la data de 1 iulie 1993. În baza Legii nr. 81/1992 ( M.O. nr. 173/22.07.1992 ), care abilita Guvernul să emită ordonanţe pentru stabilirea şi modificarea unor impozite şi taxe, Guvernul a adoptat prin Hotărârea nr. 406/1992 Normele pentru aplicarea Ordonanţei nr. 3/1993 referitoare la taxa pe valoarea adăugată .
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
