Unificarea Dreptului Comertului International in Uniunea Europeana. Aspecte Teoretico-Practice

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 4
1. CLASIFICAREA FELURILOR DE UNIFICARE DUPA OBIECTIV. IZVOARELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL 8
1.1. Legislatia comuna istorica a unificarii 10
1.2. Contradictiile in dezvoltarea dreptului comertului international 11
1.3. Tendintele dezvoltarii dreptului comertului international 13
1.4. Izvoare specifice ale dreptului comertului international 15
2. UNIFICAREA DREPTULUI CONTRACTULA, MIJLOACELOR SI MODALITATILOR DE PLATA 22
2.1. Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor internationale 23
2.2. Aspecte specifice riscurilor contractuale in materia comertului international 28
2.3. Clasificarea contractelor comerciale internationale 31 
2.4. Mijloacele si modalitatile de plata in dreptul comertului international 50
3. UNIFICAREA DREPTULUI TRANSPORTURILOR 57
3.1. Elementele specifice transportului international 57
4. UNIFICAREA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNATIONAL 72
4.1. Caracterele arbitrajului comercial international 75
4.2. Izvoarele arbitrajului comercial international 75
4.3. Atributiile si structura arbitrajului comercial international 76
1.4. Felurile arbitrajului, casificarea 77
CONCLUZII 78
BIBLIOGRAFIE 81
LISTA DE ABREVIERI 85
RESUME 86


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Comertul reprezinta zona cea mai dinamica a relatiilor publice. Concurenta impune comerciantii sa creeze produse si servicii noi, sa caute si sa dezvolte piete noi, sa extinde contactele, inclusiv si peste hotare. Comertul, de regula, este insotit de un risc ridicat. Din aceasta cauza necesita reguli clare, previzibile, durabile si echitabile, care pot fi adoptate la schimbarea situatiei economice pentru mentinerea echilibrului de interese ale partilor. Cu toate acestea, diferentele intre reglementarile legislatiei comerciale de stat sunt adesea create pentru comertul transfrontalier cu obstacole inutile juridice. Majoritatea reglementarilor nu au in considerare numarul curent a circuitului de afaceri. Ca urmare, aplicarea la unele si aceeasi relatii comerciale a diferitor norme de legi a diferitor state rezulta conflicte si divergente. Ca rezultat, tranzactiile internationale sunt lipsite de un cadru juridic fiabil. Din cauza lipsei prosperitatii comertului nu pot fi rezolvate probleme de gen social si cel cultural. Relatiile comerciale duc la stranse legaturi intre state cu interese comune. Ele contribuie astfel la mentinerea pacii, stabilitatii si progresului mult mai eficient decat declaratiile politice, reprezentari, recursurile si sloganuri. Recunoscand astfel rolul princpal a comertului international, comunitatea internationala de la sfarsitul secolului al XIX-lea, a intreprins masuri pentru a imbunatati normele sale in interesul nu numai al membrilor sai, ci si a intregii societati [50].
Prin Tratatul de la Maastricht s-a procedat la o reorganizare a materiilor reglementate prin tratatele constitutive ale Comunitatilor Europene si s-a recurs la o mai buna sistematizare. Astfel, Partile a II-a (" Fundamentele Comunitatii") si a III-a (" Politicile Comunitatii") din Tratatul de la Roma au fost regrupate intr-o singura Parte - a III-a - intitulata " Politicile Comunitatii". Acest fapt a determinat mentinerea inca la inceputul acestei Parti, ca un element calauzitor al tuturor actiunilor politicilor comunitare, a unor aspecte privind fundamentele Comunitati, care, desi nu se mai regasesc in aceasta formulare, isi pastreaza aceasta finalitate. Este vorba de dispozitie privind libera circulatie a marfurilor, persoanelor, capitalului si serviciilor [21, p. 315-318], care, intr-un grad diferit, se pot circumscrie aproape oricareia dintre actiunile si politicile comunitare. Aceste libertati au fost realizate in cea mai mare parte a lor, deja in cursul perioadei de tranzitie, potrivit Tratatului, prin dispozitii de procedura si prin actiuni, abstentiuni, restrictii ori interdictii. Aproape toate dispozitiile procedurale de realizare a acestor patru libertati nu au mai fost de actualitate, avand in vedere ca perioada de tranzitie pentru stabilirea pietei comune a expirat la 31 decembrie 1969 (art. 7, abrogat prin TA), dar dupa aceasta perioada Tratatul a garantat aceste libertati, astfel incat dispozitiile in aceasta privinta au fost considerate a avea efect direct, putand fi invocate in fata tribunalelor nationale ale statelor membre. Pe de alta parte, prin AUE, art. 13 (devenit art. 8 A (18) in Tratat), Comunitatea Europeana s-a angajat, in consonanta cu "Cartea Alba" din 1985 a Comisiei, sa adopte masuri in scopul stabilirii progresive, intr-o perioada expirand la 31 decembrie 1992, a pietei internationale sa cuprinda o zona fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si serviciilor sa fie asigurata potrivit prevederilor Tratatului.
Asadar, piata interna este definita ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleiasi conditii ca o piata nationala: marfurile, persoanele, capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre statele membre, dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat. Acest spatiu fara frontiere interioare, in interpretarea Comisiei, nu poate sa-si gaseasca traducerea sa concreta si efectiva decat daca el priveste toate marfurile, serviciile si capitalurile care circula in cuprinsul lui, iar daca este vorba de cazul particular al persoanelor, orice interpretare a art. 8 A [18] care ar duce la limitarea efectelor doar la resortisantii comunitari ar lipsi aceasta dispozitie de orice efect util. Articolul 8 A (18) stabileste, asadar, pentru Comunitate si, de asemenea, pentru statele membre o obligatie de rezultat, care nu ar putea fi indeplinita daca ansamblul controalelor la frontiera (si efectele aferente) nu sunt suprimate.
Prin Decizia Nr. 93/72 a Comisiei s-a constituit un Comitet consultativ pentru coordonare in domeniul pietei interne. El poate fi consultat potrivit competentei ce i-a fost stabilita, asupra tuturor problemelor practice care pot sa survina dupa 1 ianuarie 1993 relativ la functionarea acestei piete [18, p. 98].
Prin Regulamentul Nr. 2679/98 din 7 decembrie 1998 al Consiliului [10, p. 23] s-au stabilit cateva reguli privind functionarea pietei interne in relatie cu libera circulatie a marfurilor intre statele membre atunci cand sunt in cauza obstacole la aceasta circulatie care pot fi atribuite unui stat membru, daca ele implica o actiune sau inactiune din partea acestuia, care poate constitui o incalcare a art. 30-36 (28-30) din Tratat si care: 1) duc la o serioasa afectare a liberei circulatii a marfurilor, impiedicand, intarziind sau deviind importurile in exporturile din sau transportul printr-un stat membru; 2) cauzeaza importante pierderi persoanelor afectate; si 3) necesita actiunea imediata in scopul impiedicarii oricarei continuari, cresteri sau intensificari a afectarii sau pierderii in cauza [51]. Cand se produce un asemenea obstacol sau cand exista o amenintare in acest sens, exista o obligatie de informare a Comisiei din partea oricarui stat membru (chiar daca nu este el in discutie), si, in mod reciproc, din partea Comisiei, precum si, un obstacol a servit o obligatie a statului membru implicat de a lua toate masurile necesare si proportionale astfel incat libera circulatie a marfurilor sa fie asigurata pe teritoriul sau conform Tratatului si de a informa Comisia despre actiunile pe care autoritatile le-au luat sau intentioneaza sa le ea. Cand Comisia considera ca survine un obstacol intr-un stat membru, ea notifica statul membru in legatura cu motivele care au determinat-o sa ajunga la aceasta concluzie si cere statului respectiv sa ia toate masurile necesare si proportionate spre a inlatura acest obstacol intr-un termen pe care ea il decide prin referire la urgenta cazului.
Dispozitiile Regulamentului nu pot fi interpretate in sensul afectarii in vreun fel a exercitarii drepturilor fundamentale asa cum sunt recunoscute intr-un stat membru, inclusiv dreptul sau libertatea de a face greva, aceste drepturi putand sa includa si dreptul ori libertatea de a intreprinde alte actiuni aflate sub incidenta sistemelor specifice de relatii industriale din statele membre. 
Metode complementare de baza pentru a atenua conflictele de legi au fost:
1) stabilirea unor norme de legi intre sisteme concurente de drept material si stabilirea competentelor instantelor nationale (adoptarea conflictelor de legi) si;
2) unificarea progresiva a dreptului (adoptarea normelor uniforme).
Scopul urmarit prin aceasta lucrare consta in analiza teoriei generale si unificarii progresive a dreptului comertului international, privire generala asupra unificarii dreptului comertului international, subiectele dreptului comertului international (activitatea comerciala a persoanelor fizice si juridice straine si societatile europene), precum si teoria generala a contractelor comerciale internationale.
Suportul teoretico - stiintific si metodologic al investigatiilor. Baza teoretica a tezei o constituie sursele de specialitate in domeniul dreptului comertului international, al dreptului international privat, precum si cele care tin de domeniul unificarii comertului international: monografii si lucrari apartinand savantilor si specialistilor in domeniu, comentarii ale legislatiei in vigoare, publicatii din mass-media, precum si surse Internet. Cea mai mare parte a lucrarilor utilizate in studierea comertului international o constituie articolele din publicatiile periodice si literatura disponibila in Internet.
La elaborarea tezei au fost utilizate diverse metode de cunoastere, cum ar fi: metoda formal juridica, analiza, sinteza, logica si analiza comparata. Metodele general-stiintifice de abordare logica si de sistema, precum si metoda istorico-juridica au permis evidentierea principalelor tendinte si legitati ale obiectului de studiu. Metoda comparativa a fost utilizata pentru a contrapune diferite abordari ale problemelor analizate si a permis identificarea similitudinilor si diferentelor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Unificarea Dreptului Comertului International in Uniunea Europeana. Aspecte Teoretico-Practice.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!