Uniunea Europeana si Necesitatea Reformei Institutionale

Cuprins licenta Cum descarc?

Cuprins
Introducere 
Capitolul 1: Institutionalismul si institutiile - abordari doctrinare 
1.1.2. Definirea institutiilor 
1.2. Perspective teoretice asupra institutiilor si institutionalismului 
1.2.1. Perspective economice 
1.2.2. Perspective politice 
1.2.3. Perspective Sociologice 
1.3. Guvernarea comunitara 
Capitolul 2: Reformarea institutiilor Uniunii Europene - consecintele extinderii Europei 
2.1. Necesitatea reformei institutionale 
2.2. Reforma institutionala in contextul extinderii Uniunii Europene 
Capitolul 3: Perspectivele reformei institutionale - alinierea nevoilor Uniunii la nevoile populatiei 
3.1. Reformarea institutiilor pentru raspunde mai bine noilor provocari si cerinte 
3.2. Reprezentarea impartiala a statelor membre in institutiile Uniunii Europene si incercarea de a le raspunde noilor cerinte 
3.3. Debirocratizarea si cresterea eficientei institutiilor europene 
3.3.1. Debirocratizarea institutiilor europene 
3.4. Democratizarea si reformarea sistemului de luare a deciziilor in institutiile europene 
3.5. Apropierea institutiilor de poporul european 
Capitolul 4: Reforma institutionala in Romania - alinierea la standardele comunitare 
4.1. Reforma economica si alcatuirea acesteia 
4.1.1. Reforma institutionala, componenta a reformei economice 
4.2. Reformarea sistemului institutional romanesc 
4.2.1. Abordari generale 
4.2.2. Fragilitatea institutionala 
4.2.3. Neperformanta administratiei romanesti 
Concluzii


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Motivatia alegerii acestei teme rezulta din convingerea asupra nevoii recunoasterii rolului deosebit de important al institutiilor si aranjamentelor institutionale in procesele de schimbare sociala, economica si politica in special in Uniunea Europeana.
Institutiile sunt influentate de obiective politice si sunt constituite in asa fel incat sa le fie de folos. Rolul institutiilor Uniunii Europene nu este cel de a administra o entitate politica, ci de a o intari.
Parerile ca institutiile europene nu functioneaza eficient, ca inca nu sunt capabile sa faca fata tuturor problemelor economice si sociale majore si ca nu se pot adapta rapid lumii in schimbare au o oarecare vechime, le fel si nevoia, dar mai ales ideea unei reforme institutionale complete nu este una de actualitate.
Reforma institutionala ce are loc in Uniunea Europeana a devenit necesara din cauza a doua motive: cresterea numarului statelor membre si adancirea Uniunii Europene.
Ideile de baza pe care era construit sistemul institutional comunitar, au continuat a fi multa vreme cele ale vechii Comunitati de sase membri, motiv pentru care structura institutionala isi agrava problemele pe masura aderarii altor state. Inca din 1990, problema principala a Uniunii a constituit-o revizuirea Tratatelor Constitutive in vederea realizarii unei reforme temeinice.
Sistemul de Tratate existent era nesatisfacator juridic si politic. Tratatele Uniunii Europene de la Amsterdam si Nisa nu au raspuns nici ele in totalitate nevoii de democratie si eficacitate cerute de catre popoarele UE.
Adoptarea unei Constitutii ar insemna federalizarea Europei, ceea ce ar implica schimbari radicale, cu consecinte majore pentru Uniunea Europeana, statele membre si cetatenii Uniunii. In cardul acestor schimbari, putem aminti cele din sistemul de drept comunitar, procedura legislativa, functia executiva, sistemul institutional, dar si realizarea unui nivel mai inalt al protectiei juridice referitoare la drepturile omului. 
Motivele principale care anunta elaborarea unei Constitutii europene trebuie cautate in necesitatea cresterii eficacitatii, transparentei si a vocatiei democratice a institutiilor UE, a simplificarii si clarificarii procedurilor sale decizionale; garantarii juridice la nivelul UE a drepturilor si libertatilor fundamentale.
Constitutia ar reprezenta, in acelasi timp, un raspuns legitim la multitudinea de probleme nerezolvate prin reformele de la Maastricht, Amsterdam sau Nisa.
Puterea de actiune a Uniunii Europene demonstreaza ca nu avem de-a face cu o organizatie internationala tipica a carei constructie s-a incheiat, ci cu una aflata intr-o permanenta evolutie. De aceea, noul Tratat Constitutional trebuie sa-i garanteze acesteia capacitatea de a se adapta si schimba in viitor.
In ceea ce priveste Romania, ea a trebuit sa-si declare intentia de a face reformele necesare pentru a putea deveni stat membru. Acest lucru a conturat o transformare a intregii structuri economice, sociale si politice a tarii.
Ca urmare a procesului de aderare la Uniunea Europeana, Romania a trebuit sa-si revizuiasca intreaga retea institutionala pentru a putea fi in stare sa faca fata cerintelor de adoptare si implementare a acquis-ului comunitar si ulterior provocarilor specifice statutului de stat membru.
Capitolul intai al lucrarii expune principalele contributii ale economistilor, politologilor si sociologilor de marca in perioadele activitatii institutionale. Se pare ca in perioada de inceput institutionalistii din economie au actionat de pe pozitia de oponenti, dar si critici ai acestui curent.
Cel de-al doilea capitol este dedicat analizei cauzelor care au impus reformarea institutionale comunitare. In acest capitol am incercat, printr-o argumentare sugestiva, sa explicam ca extinderea Uniunii si adancirea procesului de integrare spre sunt motivele initiale pentru care Uniunea Europeana a fost nevoita sa-si adapteze structura institutionala pentru a primi noi membri, si pentru a deveni o Uniune Politica.
Capitolul al treilea, trateaza principalele perspective de reformare a institutiilor europene cu o concentrare pe: reformarea sistemului institutional european pentru a raspunde cat mai bine noilor provocari si necesitati; reprezentarea impartiala a statelor membre in institutiile Uniunii si si incercarea de a le raspunde noilor cerinte; debirocratizarea si cresterea eficientei activitatii institutiilor europene; democratizarea si reformarea modului prin care se iau deciziile in institutiile europene si apropierea lor de cetateanul si poporul european.
Ultimul capitol prezinta procesul de reformare si pregatire institutionala a Romaniei in vederea alinierii la standardele cerute de Uniunea Europeana. Am incercat evidentierea: importantei institutiilor in reforme si implicit reforma institutionala ca parte constitutiva a acestora; procesului general de schimbare si transformare institutionala, in contextul reformelor complexe ale tranzitiei la economia de piata din Europa Centrala si de Est. Contrar celor invocate de economistii neoclasici in legatura cu existenta unei retete sigure de creare a mecanismelor si institutiilor de piata, subliniez aici nu doar complexitatea procesului de schimbare institutionala, dar mai ales caracterul neuniform al indicatorilor si rezultatelor sale.
In finalul lucrarii tras concluziile, care vin sa schiteze importanta reformei institutionale in Uniunea Europeana in contextul mutatiilor profunde care au alcatuit procesul de integrare. Opinia centrala pe care am insistat este aceea ca daca un aranjament institutional supravietuieste pe termen lung si tinde spre statornicie, atunci este negresit sa spunem ca aceasta structura de impuneri si stimulente reprezinta mijlocul prin care acea comunitate de oameni s-a priceput sa isi atinga scopurile indreptatite.
Pentru ca aceasta structura institutionala se dovedeste sa fie cel mai potrivit mijloc pentru atingerea celor mai dorite rezultate, dar si sa poata fi considerata drept eficace, ar trebui sa ii acordam timpul necesar infaptuirii tuturor reformelor, dar si timp ca rezultatele acestora sa apara.
Capitolul 1: Institutionalismul si institutiile - abordari doctrinare
1.1.2. Definirea institutiilor:
Raspunsul cel mai potrivit la intrebarea ,,Ce sunt institutiile?" depinde in primul rand de contextul in care folosim aceasta notiune. Douglass North arata ca "institutiile reduc incertitudinea prin furnizarea unei structuri stabile vietii de zi cu zi". In aceasta conceptie, institutiile functioneaza cu rolul de ghid in interactiunea umana.
Este unanim recunoscut ca, in special in abordarea austriaca, institutiile au un rol determinant in explicarea procesului de piata, drept clasa distincta de fenomene descrise de Adam Ferguson (si devenita definitorie pentru paradigma Hayekiana): human action, but not human designed. De altfel, aceasta definire a institutiei sociale isi are originea in traditia economica austriaca, potrivit careia ,,institutiile reprezinta cristalizarea sociala a comportamentului uman in acord cu regulile".
Un criteriu de clasificare a institutiilor, propus de O. Williamson , este cel ierarhic, prezentat in figura 1.
Fig. Nr. 1: Clasificarea institutiilor conform criteriului ierarhic:
Nivelul ierarhic Exemple Efect Frecventa modificarii
Nivelul 1:
Institutiile asociate structurii sociale a
societatii Majoritatea institutiilor informale - traditiile, obiceiurile. Definesc felul in care societatea se autoregleaza Rezistenta in timp (modificari pe parcursul a 100- 1000 ani, desi pot interveni schimbari rapide in conditiile unor socuri si crize profunde)
Nivelul 2:
Institutiile asociate "regulilor de joc" Majoritatea institutiilor formale care definesc drepturile de proprietate si sistemul juridic. Definesc intreg mediul institutional Orizont relativ indelungat de actiune (10 - 100 ani)


Fisiere in arhiva (1):

  • Uniunea Europeana si Necesitatea Reformei Institutionale.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!