Urmele de sânge

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
De-a lungul secolelor, dar indeosebi, de la sfarsitul secolului al XIX - lea si pana in prezent perfectionarea luptei impotriva fenomenului infractional a reprezentat o vie necesitate atat pentru societate cat si pentru juristi si celelalte categorii de persoane angrenate in lupta impotriva criminalitatii. Evolutia si progresele din ce in ce mai accentuate si mai evidente din majoritatea ariilor sau domeniilor umane i-au determinat pe acestia din urma, increzatori in aportul real al stiintei la aflarea adevarului, sa recurga la mijloace cat mai eficiente in scopul aflarii adevarului. Astfel criminalistica a jucat un rol vital in stabilirea fenomenului infractional, nu in ultimul rand contribuind in mare masura la realizarea scopului procesului penal, acela ca orice persoana vinovata de comiterea unei infractiuni sa fie trasa la raspundere si nici o persoana nevinovata sa nu fie pedepsita.
In evolutia Criminalisticii in tara noastra trebuie subliniat faptul ca inca de la aparitia acestei stiinte, la sfarsitul secolului al XIX-lea, au existat preocupari efective ale unor oameni de stiinta in sensul elaborarii si introducerii de elemente de criminalistica in procesul judiciar, remarcabile prin originalitatea lor.
Elaborarea primului tratat romanesc de Medicina legala, in anul 1904, de catre prof.dr. Nicolae Minovici, a servit si promovarii unor elemente de criminalistica, intrucat lucrarea se refera la procesul de identificare pe baza urmelor de sange.
In primii ani postbelici, paralel cu asigurarea unei dotari corespunzatoare a organelor de cercetare si urmarire penala, se infiinteaza institute si laboratoare de specialitate in preocuparile carora au intrat nu numai problemele practice, dar si cercetarea stiintifica criminalistica.
Cautarea surselor de informatie relevanta in plan criminalistic este considerata, pe drept, inceputul strangerii probelor.
Criminalistica are un rol deosebit in asigurarea bunei pregatiri profesionale a tuturor acelora care urmeaza sa isi desfasoare activitatea in domeniul juridic, deoarece ea porneste de la datele pe care le furnizeaza diferite stiinte si de la expertiza generalizata a organelor de urmarire penala, stabilind metodele si mijloacele cele mai perfectionate pentru prevenirea infractiunilor, identificarea faptuitorilor si aflarea adevarului.
Prezenta lucrare, intitulata ,,Studiu de caz raportat la importanta urmelor biologice de sange in cadrul cercetarii la fata locului" cuprinde cinci capitole si anume:
In primul capitol, demunit Prezentarea generala a urmelor de sange, este definita si prezentata urma, sangele si elementele care il alcatuiesc, cat si rolul si importanta acestuia in vederea solutionarii cazului.
In al doilea capitol, intitulat Cercetarea la fata locului a urmelor de sange, este definita si prezentata activitatea de cercetare la fata locului, actele pregatitoare, fazele cercetarii la fata locului, dar si etapele care constau in Cautarea, Descoperirea, Fixarea si Ridicarea urmelor de sange.
In al treilea capitol, demunit Interpretarea la fata locului a urmelor de sange, sunt prezentate starea de agregare a sangelui, densitatea acestuia, forma urmelor de sange impreuna cu mecanismele de formare si importanta unei bune interpretari a acestor urme pentru aflarea cat mai multor informatii.
In al patrulea capitol, denumit Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange, sunt prezentate aspecte generale ale expertizei, necesitatea cooperarii medicului legist cu expertii criminalisti. Sunt prezentate pe rand regulile tactice de dispunere a expertizei, raportul de expertiza si tipurile de conluzii.
In al cincilea capitol, care este si ultimul, demunit Studiu de caz, sunt prezentate starea de fapt si starea de drept a unei spete in care vinovatia inculpatului a fost dovedita datorita urmelor de sange prezente la fata locului.
In partea de final a lucrarii sunt prezentate concluziile cu privire la importanta urmelor de sange gasite la locul faptei, acestea fiind un element cu valoare deosebita in activitatea de aflare a adevarului. 
Prin explicatiile date voi incerca sa arat ca valoarea unui profil genetic si informatiile aduse de catre acesta este o continuare a calitatii muncii personalului care efectueaza cercetarea la fata locului si a celui care instrumenteaza cazul. Toate acestea au ca motivatie faptul ca scena infractiunii ofera de cele mai multe ori informatii pretioase despre evenimentele petrecute acolo. Aceste informatii pot fi valorificate daca sunt facute corelatii intre urmele identificate, valoarea lor probatorie si metoda de investigare a acestora.

Fisiere în arhivă (1):

 Urmele de sange.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Bibliografie
1. Site - https://ro.wikipedia.org/wiki/Sange, 23.04.2018, 12:30
2. Expertiza judiciara. Indrumar pentru avocati, ABA ROLI Moldova
3. https://www.advocate.ro/definitie_juridica_Cercetarea_la_fata_locului_, 03.04.2018, 10:20
4. N.A. -  a se vedea, ca exemplu, V. Berchesan, C. Pletea , I.E. Sandu op. cit. pag 41
5. E. Stancu op. cit. pag. 25
6. I. Grigorescu, in colectiv, Dictionar de criminalistica, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1984, pag. 179
7. Vladimir Belis, s.a., Tratat de medicina legala, vol. II, Bucuresti, Editura Medicala, 1995, pag. 640
8. J. Thorwald, Sto let kriminalistiki, Izd. Progress, Moskova, 1974, pag. 237-250
9. C-tin Draghici, Mircea Lupu, op cit., pag. 189
10.Site-http://www.criminalistic.ro/evolutii-tehnice-folosite-in-investigarea-criminalistica/
11. L. Coman, Aspecte privind cercetarea la fata locului in infractiunile de omor, I.G.M., Bucuresti, 1975, pag. 61-62
12. I. Anghelescu, A. Barciuc, Filmul judiciar, I.G.M., Bucuresti, 1974, pag. 72-73; L. Coman, op.cit. pag. 59-60
14. Emilian Stancu, supra. cit, p.84
15. J. Thorwald, op. Cit., pag. 242-244
16. L. Coman, Gh. Dinita, Cercetarea la fata locului a accidentelor de circulatie, I.G.M., Bucuresti, 1970, pag. 43
17. C. Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 314
18. I. Mircea, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978, pag. 93
19. Viorel Panaitescu, Metode de investigare in medicina legala, Ed. Litera, Bucuresti, 1984, p.181
20. Pasescu Gh., "Crime scene: blood trace investigation", in Revista de Medicina Legala, Anul II, vol. 3, nr. 3, septembrie, 1994, pg. 266-271
21. Gh.Pasescu, op.cit., p.192
22. Gh.Pasescu, op.cit., p.193
23. Gh.Pasescu, op.cit.,p.194
24. Ibidem
25. Pasescu Ghe. Interpretarea urmelor la locul faptei, Bucuresti 2005
26. Mac Donell, H. L., "Interpretation of bloodstain, Physical considerations", in "Legal Medicine Annual", Cyril Wecht Ed., U.S.A., 1971, pag. 91-96
27. Pasescu Ghe. Interpretarea urmelor la locul faptei, Bucuresti 2005, Anexe
28. Gh.Pasescu, op.cit., p.199
29. W.G.Ekert si M.S.J. Stuart ,op. cit., p. 43
...