Urmele Mijloacelor de Transport

Lucrarea de faţă are drept scop familiarizarea cu noţiunile ce ţin de identificarea şi valorificarea urmelor lăsate de diverse obiecte. Aceste urme au o importanţă deosebită în cadrul criminalisticii şi a dreptului procesual penal, iar valorificarea lor corectă duce la aflarea adevărului.

Structura lucrării este reprezentată de opt capitole, ce au drept analiză diverse obiecte ce pot lăsa urme la locul săvârşirii unei infracţiuni.

Astfel, în cadrul primului capitol, vom analiza urmele lăsate de mijloacele de transport, ce prezintă importanţă în ceea ce priveşte accidentele rutiere, infracţiuni ca uciderea din culpă, distrugerea, sau chiar mascarea uni infracţiuni de omor.

În cadrul celui de-al doilea capitol, vor fi analizate urmele lăsate de instrumentele de spargere care, prezintă importanţă în ceea ce priveşte infracţiuni ca furtul prin efracţie sau distrugerea. În cadrul acestei analize, vom studia şi urmele lăsate pe diverse încuietori.

Cel de-al treilea capitol analizează urmele obiectelor de îmbrăcăminte, ce pot fi găsite la locul săvârşirii tuturor infracţiunilor. De asemenea, sunt analizate diverse fibre, prin metode fizico-chimice, de laborator.

În cel de-al patrulea capitol, sunt studiate urmele alimentelor şi resturilor alimentare ce se pot găsi la locul faptei.

În cadrul celui de-al cincilea capitol, studiem resturile de fumat şi de iluminat, care, deşi aparent,au o importanţă scăzută în ceea ce priveşte cercetarea unor infracţiuni, de fapt, au o deosebită însemnătate în aflarea adevărului.

Cel de-al şaselea capitol este destinat urmelor de sfori, frânghii, noduri sau legături, care se pot găsi în cercetarea celor mai diverse infracţiuni, dar, mai ales, în cercetarea morţii prin spânzurare, ce poate duce la concluzia că a fost vorba despre o sinucidere sau un omor deghizat.

În privinţa celui de-al şaptelea capitol, vom analiza urmele de praf, ce pot duce la concluzii dintre cele mai interesante, în cadrul cercetării anumitor infracţiuni.

În ultimul capitol, vom analiza microurmele de la faţa locului, ce sunt deosebit de importante pentru domeniul criminalisticii şi reprezintă unul dintre domeniile cele mai relevante în aflarea adevărului.

Astfel, pentru analiza acestor urme, deosebit de importante, utilizarea informaţiilor şi chiar a imaginilor mi s-a părut interesantă şi indispensabilă pentru studiul realizat.

Capitolul I.

Urmele mijloacelor de transport

Prin urmă a mijloacelor de transport se înţelege orice modificare produsă de sistemul de rulare, de celelalte părţi componente, pe obiectele sau suprafeţele cu care vehiculul a intrat în contact.

Formarea urmelor mijloacelor de transport depinde de următorii factori:

a. Natura suprafeţei pe care se rulează: asfalt, pământ moale, nisip, zăpadă etc.

b. Modul de mişcare al mijlocului de transport.

Când autovehiculul se deplasează normal, se creează urme statice, iar când se deplasează frânat sau derapat avem de-a face cu urme dinamice, desenul anvelopei fiind desenat doar parţial şi deformat.

c. Tipul de bandaj sau şină cu care sunt prevăzute roţile (ponderea o deţin anvelopele de cauciuc).

Anvelopa are următoarele caracteristici generale:

- Banda de rulare (şapa), care asigură contactul cu solul, are un desen antiderapant variat. Dacă desenul este imprimat clar, se poate identifica generic anvelopa.

- Umerii anvelopei (marginile benzii de rulare).

Când anvelopa este parţial decomprimată, urma se delimitează şi permite măsurarea lăţimii anvelopei.

Mijloacele de transport, concepute în acest sens restrâns, creeazã la locul faptei, o gamã foarte variatã de urme, cu ocazia săvârşirii a diferite infracţiuni, cum sunt accidentele de circulaţie, delapidãrile si furturile, pentru transportarea bunurilor sustrase, si mai rar în cazurile de omor intenţionat. Investigarea urmelor mijloacelor de transport reprezintã o activitate frecventã a organelor de urmãrire penalã, îndeosebi în cazul accidentelor de circulatie si al furtului de autoturisme. Din categoria mijloacelor de transport fac parte atât vehiculele cu tracţiune mecanicã, cât si cele cu tracţiune animalã sau acţionate de forţa omului.