Capitolul 1. Globalizarea şi impactul ei asupra mediului de afaceri 3 1.1. Evoluţia procesului de globalizare 3 1.2. Transnaţionalizarea: de la întreprindere naţională la întreprindere transnaţională. 17 1.3. Locul României în economia globalizată 29 Capitolul 2. Strategii de internaţionalizare a firmei din perspectiva evoluţiei întreprinderii pe plan internaţional. 38 Capitolul 3. Perfecţionarea promovării şi gestionării imaginii organizaţiilor în mediul intern şi internaţional 48 3.1. Formarea, gestionarea şi promovarea imaginii organizaţiilor 48 3.1.1. Impactul imaginii de marcă asupra produselor şi serviciilor 49 3.1.2. Identitatea organizaţiei (Corporate Identity) 51 3.1.3. Tehnici de construire a imaginii companiei în mediul intern şi internaţional 53 3.2. Evaluarea imaginii organizaţiilor 56 3.3. Gestionarea situaţiilor de criză cu care se pot confrunta organizaţiile 60 3.4. Managementul gestionării şi depăşirii crizelor organizaţionale 61 Capitolul 4. Stadiului actual al utilizării sistemelor promoţionale în întreprinderile româneşti cu activitate de export 66 Concluzii 74 BIBLIOGRAFIE 80
Capitolul 1. Globalizarea şi impactul ei asupra mediului de afaceri Problema integrării României în spaţiul economic mondial este destul de complicată, soluţionarea ei este posibilă doar prin accelerarea trecerii treptelor de bază în dezvoltarea economiei de piaţă, trepte pe care la rândul lor le-au trecut ţările dezvoltate. România are nevoie de noi relaţii economice internaţionale pentru a depăşi mai repede problemele economice apărute, a stabiliza dezvoltarea forţelor productive şi a asigura o creştere economică calitativă. 1.1. Evoluţia procesului de globalizare Sunt mai multe definiri ale globalizării. Acum câteva decenii a început să circule ideea despre "statul mondial" surprinzând cu acea expresie esenţa fenomenului din zilele noastre: tehnologii ale informaţiei care ne pun mai iute şi mai dens în legătură unii cu alţii; comprimarea distanţelor prin noi tehnologii; inter-conectarea şi creşterea dependenţelor reciproce; integrarea pieţelor financiare şi comerciale; internaţionalizarea crescândă a producţiei; apariţia unor probleme planetare, care necesită abordări globale; răspândirea de comportamente şi clişee presupuse a exprima raţionalitatea unui homo economicus ce nu cunoaşte frontiere şi emoţii "locale" - apariţia unui homo globalus; dezvoltarea de identităţi transnaţionale, etc. Dezbaterea privind globalizarea nu trebuie disociată de două procese ale deceniilor trecute, în primul rând, căderea sistemului comunist, care a însemnat o extindere geografică mare a sistemelor bazate pe economia de piaţă. Aici se include şi revoluţia capitalistă, din China comunista, care a început la finele anilor 70', şi reformele de origine neoliberală din ţările Europei occidentale, America Latina, etc. Aceasta stare de spirit şi de acţiune în domeniul politicilor publice, a fost încurajată de organismele specializate internaţionale care au pledat - prin aşa numitul Consens Washington-ian - pentru deschiderea pieţelor financiare interne, privatizarea masiva, liberalizarea comerţului, etc. Trebuie să înţelegem, că globalizarea îşi are rădăcinii încă din timpul marilor colonii imperiale, când europenii şi-au pus amprenta asupra unor teritorii, cu care interacţionaseră prea puţin în trecut. Globalizarea este văzută în general ca un fenomen negativ prin care un popor sau o anume civilizaţie se impune, şi valorile sale sunt asimilate de un alt popor sau o altă civilizaţie, în dauna valorilor culturale şi morale pe care acesta le posedă. Astfel începuturile globalizării sunt căutate mult mai devreme, atunci când aceasta a devenit un fenomen accelerat, şi sunt identificate în istoria recentă şi politica actuală. Urmărind însă felul în care este percepută globalizarea, putem identifica începuturile ei cu mii de ani în urmă, chiar din timpul Imperiului Roman, sau în timpul lui Alexandru Macedon, spre exemplu. Odată cu dezvoltarea civilizaţiilor acestea au început, inevitabil să interacţioneze una cu alta, astfel culturile s-au amestecat şi au apărut noi civilizaţii, de multe ori mai puternice, şi mai evoluate. Localizarea mai recentă a începuturilor globalizării în timpul coloniilor, se face cu o raţiune bine întemeiată, aceea a tehnologizării. Tehnologia este cauza principală a globalizării, prin ea o anumită civilizaţie îşi poate afirma şi impune supremaţia. Invenţii - precum armele de foc, motorul cu aburi etc., au accelerat procesul pe care astăzi îl numim Globalizare, datorită proporţiilor mondiale pe care le-a primit. Treptat Pământul a devenit mai „mic” şi popoarele sau extins şi evoluat necesitând tot mai multe resurse. Globalizarea a urmat pasul tehnologizării, iar în ultimele decenii ale secolului trecut, avântul tehnologic a fost deosebit, schimbând radical felul interacţionării în lume. În urmă cu aproximativ 200 sute de ani, drumul de la Londra la Sydney se efectua pe mare şi dura cel puţin opt luni, iar reuşita călătoriei era un soi de loterie şi miza era chiar viaţa. Astăzi, acelaşi drum se efectuează cu avioanele în mai puţin de o zi, în condiţii de confort şi siguranţă deosebite. Acesta este doar un exemplu din schimbările de care este responsabilă tehnologia. Uşurinţa deplasării este unul dintre factorii globalizării. Alţi factori decisivi sunt telecomunicaţiile (reţelele de telefonie, Internetul) şi televiziunea. Aceştia sunt factori relativi recenţi, dar sunt pedala de acceleraţie a globalizării. Însă cel mai important factor, nu este unul global: factorul politic, mai exact politica naturală de expansiune şi dominaţie a ţărilor avansate asupra lumii. Politica expansionistă sa manifestat ca factor al globalizării încă din timpul marilor imperii de care aminteam mai sus. Factorul economic este ceea ce determină adaptarea unei astfel de politici. Acesta a rămas şi este în continuare principalul motiv pentru care ţările dezvoltate abuzează de putere şi se implică în politica externă a altor state. Aspectul economic al globalizării este cel mai puternic şi cu cele mai multe implicaţii. Această armă cu mai multe tăişuri, este pârghia de control a marilor puteri. Acolo unde acesta nu se poate impune, se apelează la vechile proceduri, adică supunerea prin forţă militară. Waters M. /117/ afirma că "până în zilele noastre societatea umană nu a existat", însemnând că doar astăzi putem vorbi de forme ale asocierii care se răspândesc în întreaga lumea, în sensul în care până acum niciodată nu s-au aflat pe scenă toţi actorii posibili, într-un fel, posibilitatea unei singure societăţi umane mondiale a existat dintotdeauna, din timpul lui homo sapiens, însă ocazia nu a apărut decât acum. Lumea a devenit în aspectele importante un singur sistem social, ca rezultat al dezvoltării legăturilor de interdependenţă, care afectează acum pe fiecare dintre noi. Sistemul global nu este doar un mediu în interiorul căruia se dezvoltă şi evoluează societăţile particulare. Legăturile sociale, economice şi politice, care traversează graniţele dintre state condiţionează în mod decisiv soarta celor care trăiesc în fiecare din ele.
1) Albu A. D., Cooperarea economică internaţională, Editura Expert, Bucureşti, 2005 2) Aurel V. David - Sociologia naţiunilor, Ed, Tempus Dacoromânia Comterra, Bucureşti, 2004, p.63; 3) Bari loan - Globalizarea economiei, Ed. Economica. Bucureşti, 2005, p. 142; 4) Balaure Virgil (coord.) - Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002; 5) Cretu C., Cunostinte economice fundamentale si de specialitate pentru examenul de licenta”, Editura Fundatiei Academice “Danubius”, Galati, 2005 6) Danciu Victor - Marketing internaţional - de la tradiţional la global, Ed. Economică, Bucureşti, 2005; 7) Dragomir, G. – Gestiune financiar-bancară în economia de piaţă", Ed. Fundaţiei Academice „Danubius” Galaţi, 2007 8) Dragomir, G. – Repere Ale Managementului Financiar-Bancar În Epoca Modernă - Galaţi, Editura Fundaţiei Academice Danubius, 2004 9) Daniel Daianu, Radu Vrânceanu -România şi Uniunea Europeană. Inflaţie, balanţă de plăţi, creştere economică, Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p.121; 10) David Korten - Lumea post - corporatista. Antei, 2000 11) Dobrotă N., Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 2007 12) Grigore A. - Rolul relaţiilor publice în promovarea vânzărilor. Lucrări Ştiinţifice, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanţa, 2007 13) Grigore A. - Marketing Editura TERRA NOSTRA, Iaşi, 2007 14) Grigore A. - Marketingul serviciilor Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2008 15) Keynes J. M., Teroria generală a folosirii mîinii de lucru, a dobînzii şi a banilor, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1970 16) Kotler Ph. - Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2003; 17) Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V. - Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2001; 18) Miron D. - Comerţ internaţional, Ed. ASE, Bucureşti, 2003; 19) Popescu D., Economia ca spaţiu deschis: în ochiul ciclonului, Editura Continent, Sibiu, 2002 20) Porter M. E., Competition in Global Industries, Boston, Mass., Harvard Business School Press, 1986 21) Porter M. E., The Competitive Adventage of Nations, The Mac Millan Press Ltd., London, 1992 22) Postelnicu Gh., Postelnicu C., Globalizarea economiei, Editura economică, Bucureşti, 2000 23) Smith A., Avuţia naţiunilor, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei, vol. I, Ed. Academiei , Bucureşti, 1962 24) Sută N., Miron D., – Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane, vol. I, Ed. Eficient, Bucureşti, 2006; 25) Turtureanu A.G. "Elemente fundamentale de marketing", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2005; 26) Turtureanu A.G. "Economia serviciilor", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004; 27) www.globalizare.com 28) www.infomarket.md (Agenţie Informaţională)
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
