Utilizări ale prepoziției în gramaticile românești

Cuprins licență Cum descarc?

0. Argument 4
1. Normele gramaticii contemporane referitoare la prepozitie si la locutiunile prepozitionale 7
1.1. Prepozitia in GLR si in lucrarile de specialitate 7
1.1.1. Generalitati 7
1.1.1.1. Tipuri structurale ale prepozitiei 9
1.1.1.2. Clasificarile prepozitiilor 14
1.1.2. Impunerea prepozitionala a cazurilor 19
1.1.2.1. Prepozitii si locutiuni prepozitionale specifice cazurilor acuzativ, genitiv si dativ 20
1.1.2.2. Problematica prepozitiilor si locutiunilor prepozitionale cu regim cazual multiplu 28
1.2. Prepozitia si locutiunile prepozitionale in GALR si GBLR 32
2. Greseli de utilizare a prepozitiilor 35
2.1. Confuzii si substituiri intre prepozitii 36
2.2. Omiterea prepozitiilor in anumite situatii sintactice 38
2.3. Confuzia intre constructia cu genitiv propriu-zis si cea prepozitionala echivalenta 40
3. Abordarea prepozitiei si a locutiunilor prepozitionale in manualele scolare 41
4. Concluziile lucrarii 45
5. Bibliografie 48

Extras din licență Cum descarc?

0. Argument
Cele mai frecvente cuvinte din limba romana, ca de altfel din orice limba, sunt cele de legatura precum prepozitiile (pe, de, la), conjunctiile coordonatoare (si, sau) sau verbele auxiliare (a avea, a fi). Lucrarea de fata se concentreaza pe tratarea notiunilor ce vizeaza notiunea de prepozitie, asa cum apare ea in lucrarile de specialitate isi propune sa evidentieze evolutia acesteia de la prezentarea ei in Gramatica limbii romane din 1963 pana la Gramatica limbii romane din 2008. Vom face referire si la cateva norme incalcate in limbajul oral, precum si la evolutia demersului didactic in predarea notiunilor legate de prepozitie in clasele gimnaziale vizand sincronizarea sau discrepanta, acolo unde e cazul, dintre informatiile din gramaticile academice si cele din gramaticile preuniversitare.
Subiectul abordat se datoreaza faptului ca am observat de-a lungul studiului gramaticii limbi romane, ca, in ceea ce priveste prepozitia, in analiza gramaticala, exista ipoteze controversate si uneori ambigue referitoare la modalitatile de rezolvare/interpretare a acestora. De aceea, pe parcursul acestei lucrari vom prezenta opiniile din literatura de specialitate in care se vor observa schimbari radicale in interpretarea morfologica a unor cuvinte de legatura in lucrarile unor gramaticieni precum I. Coteanu, M. Avram, G. G. Neamtu, D. Irimia, V. Gutu Romalo, G. Pana Dindelegan.
Motivatia alegerii acestui subiect se bazeaza pe dorinta de a evidentia rolul prepozitiilor in analiza morfologica si sintactica, dar si in transmiterea unui mesaj coerent printr-o comunicare eficienta. Cunoasterea caracteristicilor prepozitiilor si a sensurilor acestora ne ajuta la folosirea lor mult mai eficienta. In acelasi timp se observa foarte bine si in campul semantic al prepozitiilor transformarea lingivistica a limbii romane, care survine odata cu influentele limbilor straine si cu transformarea lumii, care impun noi termeni pentru noi obiecte si actiuni. 
Prepozitia este una dintre cele mai importante instrumente gramaticale neflexibile in limba romana, facilitand stabilirea unor relatii sintactice. Primul capitol al aceste lucrari vine sa expuna notiunile de baza ale prepozitiei inca din gramaticile secolului trecut pana la cele mai recente, aparute in gramaticile academice. Inventarul clasificarilor de prepozitii este facut pentru a observa cum au fost receptate de-a lungul timpului aceste instrumente gramaticale, cum si-au pastrat anumite calitati sau cum le-au pierdut. De exemplu, cuvintele contrar, potrivit, conform, aidoma, asemenea sunt considerate ca fiind prepozitii ce impun cazul dativ, mai apoi a fost pusa in discutie problematica lor de interpretare fie ca adverbe, prepozitii sau adjective in diferite contexte, ca in final gramaticile contemporane sa ramana la exprimarea lor morfologica doar de adverbe, din motive conventionale. In acelasi timp, acordam o atentie deosebita prepozitiilor care impun cazurile acuzativ, genitiv, dativ ori pe toate trei in diferite contexte, datorita regimului prepozitional multiplu. Clarificarea acestor notiuni vine si in ajutorul elevilor si al studentilor care au nevoie de intelegerea logica a acestor notiuni pentru a efectua o analiza gramaticala cat mai corecta. 
Se va regasi in aceasta lucrare si prezentarea succinta a paradigmei interpretative generative, care propune o receptare diferita a prepozitiei in comparatie cu perceptia din gramatica traditionala. Considerata multa vreme instrument sau unealta gramaticala, asociata cu alte parti de vorbire care au sens relational (in special, conjunctia subordonatoare), prepozitia este incadrata astazi intre clasele majore de cuvinte alaturi de substantiv, verb si adjectiv. Schimbarea de perspectiva este una radicala -  din element lipsit de sens, cu functionalitate mai mult sintactica, aceasta clasa de cuvinte a ajuns sa joace un rol definitoriu in enunt -  poate genera grup sintactic in calitate de centru de grup; de asemenea, i se recunoaste nu doar caracterul polisemantic, ci si capacitatea de a impune rol tematic nominalului regizat.
Al doilea capitol isi propune sa inventarieze cateva greseli actuale de limba in care prepozitiile sunt folosite necorespunzator in mod constant. Prepozitiile au un rol deosebit in formularea unor exprimari clare, concise, folosirea lor corecta este necesara intotdeauna, desi nu au un inteles lexical de sine statator. Cele mai multe prepozitii exprima raporturi variate, avand functii multiple, rolul lor este adesea minimalizat, ceea ce face ca numarul formularilor defectuoase in limba, in comunicarea cotidiana orala si scrisa, sa creasca. Atunci cand este vorba sa fie folosite asa-numitele instrumente gramaticale, prepozitia si conjunctia, exprimarile eronate se manifesta, cel mai adesea, sub doua aspecte: unele, in mod abuziv, iau locul altora sau sunt omise (fara a putea fi subintelese), fapt care duce la schimbarea sensului comunicarii, in multe situatii. Iar acestea sunt motivate prin explicatii gramaticale sau de tendinte ale vorbitorilor. Al treilea tip de greseala prezentat, confuzia intre constructia cu genitiv si cea prepozitionala echivalenta, doreste sa evidentieze micile detalii care ne pot duce in eroare atunci cand trebuie sa identificam in analiza gramaticala prepozitiile cu regim cazual. De aici reiese ca orice greseala de limba schimba si gramatical enuntul, pe langa sensul acestuia.

Fisiere în arhivă (1):

 Utilizari ale prepozitiei in gramaticile romanesti.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. *** Curriculum mational. Programa scolara. Aria curriculara Limba si comunicare, Limba si literatura romana, clasa a VI-a, ciclul gimnazial, Aprobata prin ordin al ministrului, Bucuresti, 2017.
2. *** Curriculum mational. Programa scolara. Aria curriculara Limba si comunicare, Limba si literatura romana, clasa a VII-a, ciclul gimnazial, Aprobata prin ordin al ministrului, Bucuresti, 2017.
3. *** Curriculum national. Programa scolara, Aria curriculara Limba si comunicare, Limba si literatura romana, clasa a V-a, ciclul gimnazial, Aprobata prin ordin al ministrului, Bucuresti, 2009.
4. *** Curriculum national. Programa scolara, Aria curriculara Limba si comunicare, Limba si literatura romana, clasa a VI-a, ciclul gimnazial, Aprobata prin ordin al ministrului, Bucuresti, 2009.
5. *** Curriculum national. Programa scolara, Aria curriculara Limba si comunicare, Limba si literatura romana, clasa a VII-a, ciclul gimnazial, Aprobat prin ordin al ministrului nr. 3552/ 08.04.2004, Bucuresti, 2004.
6. *** Curriculum national. Programa scolara, Aria curriculara Limba si comunicare, Limba si literatura romana, clasa a VIII-a, ciclul gimnazial, Aprobat prin ordinul ministrului , Nr. 3252 / 13.02.2006, Bucuresti, 2006.
7. ***DEX, Dictionarul explicativ al limbii romane, Editia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2010.
8. Avram, M., 1987, ,,Probleme de cultivare a limbii referitoare la prepozitii", in LL, III, pp. 327-332.
9. Avram, M., 1987, Probleme ale exprimarii corecte, Bucuresti, Editura Academiei Romane.
10. Avram, M., 2001, Gramatica pentru toti, Bucuresti, Editura Humanitas.
11. Bejan, B., 1995, Gramatica limbii romane. Compendiu, Cluj-Napoca, Editura Echinox.
12. Ciobanu, F., 1961, ,,Unele aspecte ale corespondentei dintre elementele prepozitionale si cele conjunctionale, cu referire speciala la locutiuni", in SG, III, pp. 43-66.
13. Coteanu, I. (coord.), 1974, Limba romana contemporana, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica.
14. Coteanu, I., 1982, Gramatica de baza a limbii romane, Bucuresti, Editura Albatros.
15. Crisan A., Dobra, S. si Samihaian, F., 2012, Limba romana. Manual pentru clasa a VIII-a, Bucuresti, Editura Humanitas Educational.
16. Crisan, A., Dobra, S., Samihaian, F., 1997, Limba romana: manual pentru clasa a V-a, Bucuresti, Editura Humanitas Educational.
17. Crisan, A., Dobra, S., Samihaian, F., 2000, Limba romana: manual pentru clasa a VII-a, Bucuresti, Editura Humanitas Educational.
18. Croitor, B., A. Dinica et al, 2010, Esti COOL si daca vorbesti corect, editia a II-a, Bucuresti, Univers Enciclopedic Gold.
19. Diaconescu, I., 1985, ,,Sintaxa si partile de vorbire neflexibile", in LL, III, pp. 309-318.
20. Dimitriu, C., 1999, Tratat de gramatica a limbii romane. Morfologia, Iasi, Institutul European.
21. Drasoveanu, D. D., Zdrenghea, M., Dumitrascu, P., 1966, Analize gramaticale si stilistice, Bucuresti, Editura Stiintifica.
22. Drasoveanu, D., D., 1997, Teze si antiteze in sintaxa limbii romane, Cluj-Napoca, Editura Clusium.
23. Dumitru, I., 1997, Gramatica limbii romane, Iasi, Editura Polirom.
24. GALR, 2008, Gramatica limbii romane, vol. I, Bucuresti, Editura Academiei Romane.
25. GBLR, 2016, Gramatica de baza a limbii romane, Bucuresti, Univers Enciclopedic Gold.
26. GLR, 1963, Gramatica limbii romane, editia a II-a, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Populare Romane.
27. Graur, Al., 1973, Gramatica azi, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
28. Graur, Al., 1974, Mic tratat de ortografie, Bucuresti, Editura Stiintifica.
29. Gutu Romalo, V., 1972, Corectitudine si greseala, Bucuresti, Editura Stiintifica.
30. Hant Corla, C., 2016, ,,Cateva consideratii privind regimul de acuzativ al prepozitiei contra" in Limba romana, nr. 1-2, anul XXVI.
31. Hazy, S., 1977, ,,Constructii prepozitionale atipice" in CL, XXII, nr.2, pp.177-180.
32. Hazy, S., 1985, ,,Manifestari ale regimului prepozitiilor" in CL, XXX, nr.2, pp.148-152.
33. Hristea, Th., Brancus, G. (coord.), 1972, Sinteze de limba romana, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica.
34. Iordan, I., Gutu Romalo, V. si Niculescu, A., 1967, Structura morfologica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica.
35. Irimia, D., 1997, Gramatica limbii romane, Iasi, Editura Polirom.
36. Mazilu-Ionescu E., Jercea, V., 2011, Manual de limba romana, clasa a VI-a, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica.
37. Neamtu, G. G., 1999, Teoria si practica analizei gramaticale. Distinctii si distinctii, Cluj-Napoca, Editura Excelsior.
38. Norel, M., Bucurenciu, P., Dragu, M., 2018, Limba si tiratura romana: manual pentru clasa a VI-a, Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica.
39. Pana Dindelegan, G., 1994, Teorie si analiza gramaticala, Bucuresti, Editura Coresi.
40. Popescu, S, 1971, Gramatica practica a limbii romane cu o culegere de exercitii, Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica.
41. Samihaian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., si Corches, H., 2017, Limba si literatura romana. Clasa a V-a, Bucuresti, Editura Art.
42. Samihaian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., si Corches, H., 2017, Limba si literatura romana. Clasa a VI-a, Bucuresti, Editura Art.
43. Samihaian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A., si Corches, H., 2019, Limba si literatura romana. Clasa a VII-a, Bucuresti, Editura Art Klett.
44. Trandafir, Gh. D., 1982, Probleme controversate de gramatica a limbii romane, Craiova, Editura Scrisul romanesc.
45. Vasiliu, L., 1961, ,,Schita de sistem al prepozitiilor limbii romane", in SG, III, pp. 11-42.