Valea Argesului in sectorul montan - Studiu Fizico-Geografic

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE.5
CAPITOLUL I Asezare geografica si limite.6
CAPITOLUL II Istoricul cercetarilor.8
CAPITOLUL III Evolutia paleogeografica si particularitati geologice.10
CAPITOLUL IV Conditii geomorfologice ale zonei studiate.12
4.1 Fenomene si areale de risc geomorfologic in sectorul subalpin al Muntilor Fagaras.13
4.2 Regionarea riscului geomorfologic in sectorul subalpin.13
4.2.1 Arealele cu risc geomorfologic ridicat.13
4.2.2 Arealele cu risc moderat.14
4.2.3 Arealele cu risc redus.15
4.3 Date despre constructia barajului de la Vidraru.15
4.4 Barajul, lacul de acumulare si captarile secundare.18
CAPITOLUL V Geografia fizica a regiunii .19
5.1 Subdiviziuni ale reliefului.19
5.2 Morfografia si morfometria.21
5.3 Relieful dezvoltat pe sisturi cristaline .23
5.4 Relieful dezvoltat pe depozite sedimentare.24
5.5 Morfostructura .24
5.6 Morfosculptura.24
5.7 Suprafete de eroziune .25
5.8 Procesele geomorfologice actuale .26
CAPITOLUL VI Modificari bio-pedo-climatice.29
6.1 Aspecte climatice.29
6.2 Aspecte bio-pedologice.31
CAPITOLUL VII Hidrologia.35
7.1 Apele curgatoare si apele subterane.35
7.2 Lacurile.39
CAPITOLUL VIII Valorificarea potentialului natural, antropic si protectia mediului inconjurator.40
8.1 Valorificarea potentialului natural si antropic.40
8.2 Aspecte privind protectia mediului inconjurator.44
CAPITOLUL IX Aspecte metodice privind invatarea-predarea geografiei.46
9.1. Aspecte teoretice privind predarea-invatarea geografiei in scoala.46
9.2. Invatarea eficienta cu ajutorul metodelor.50
9.3. Valorificarea cunoasterii orizontului local prin redactarea unei discipline optionale.73
CONCLUZII.106
BIBLIOGRAFIE.108


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
In scopul evidentierii principalelor caracteristici fizico-geografice ale zonei studiate,in lucrarea pentru sustinerea gradului didactic I , intitulata,,Valea Argesului in sectorul montan-studiu fizico -geografic", au fost prezentate conditiile fizico-geografice ale zonei, in acelasi timp am scos in evidenta raportul dintre geologie si relief, clima-vegetatie-soluri.
Relieful a fost prezentat din punct de vedere genetic. S-au descris treptele de relief aparute in urma actiunii factorilor de modelare ce s-au succedat in timp.
In prezent modelarea acestei zone are loc sub influenta climei temperat-continentale, remarcandu-se o serie de procese geomorfologice actuale. In regiunile mai inalte predomina procesele de siroaie, torentialitate, inghet-dezghet, alterare, iar in regiunile mai joase, eroziunea fluviabila.
Clima, prin parametrii sai a impus distributia vegetatiei si solurilor. Astfel, zona studiata, din punct de vedere biogeografic se incadreaza in etajul padurilor de amestec, fag si conifere.Solurile pe care se dezvolta vegetatia sunt brune acide, brune podzolice, brune podzolic erodat, litosol.
Inaltimea, masivitatea si gradul accentuat de fragmentare au facut Muntii Fagarasului mai greu accesibili decat toate celelalte diviziuni ale Carpatilor Meridionali, dar aceasta nu a exclus actiunile antropice si modificarile reliefului, a mediului, resimtite pe alocuri destul de puternic. Pastoritul, exploatarile forestiere, circulatia in general si mai recent lucrarile tehnice au dus la intensificarea proceselor de denudare si la aparitia destabilizarilor de substrat, ceea ce denota sporirea, in anumite areale a riscului geomorfologic.
Muntii Fagarasului si zona subcarpatica a Vaii Argesului, ofera atractii turistice de prima importanta, prin bogatia de forme si varietate, mai ales in etajul alpin, dar dotarile nu sunt pe masura acestora.
In intocmirea prezentei lucrari esalonarea activitatii s-a desfasurat in trei etape:
Etapa de documentare. In aceasta etapa s-a studiat materialul bibliografic existent si o serie de harti topografice. De asemenea am folosit o serie de date climatice si hidrologice, pe care le-am preluat de la statiile meteorologice.
Etapa de teren. Pe teren au fost parcurse o serie de itinerarii in vederea consultarii la fata locului a elementelor de ordin fizico-geografic, a cartarilor, si in vederea culegerii de informatii de la localnici. Lucrarea contine si material ilustrativ (fotografii), prin care am incercat redarea diverselor aspecte geografice, precum si completarea si sustinerea afirmatiilor din text.
Etapa de redactare. Pe baza cercetarilor efectuate in etapele anterioare s-a trecut la intocmirea planului lucrarii, a intocmirii esalonate a capitolelor precum si elaborarea materialului cartografic.
In elaborarea lucrarii s-a tinut cont de principiile spatialitatii, cauzabilitatii si integrarii geografice, iar ca metode de lucru s-a apelat la metode comune fizico-geografice, cum ar fi: metoda observatiei si metoda comparatiei, iar dintre metodele speciale, la cele folosite in geomorfologie, climatologie si celelalte discipline geografice.
Prezenta lucrare a fost conceputa si elaborata in viziunea actualelor concepte de geografie fizica si metodica geografica, si poarta, pe langa nota distincta a autoarei, amprenta colaborarii cu indrumatorul stiintific, dnul. prof.univ. , de la Facultatea de Geografie, din cadrul Universitatii Bucuresti. Pe aceasta cale imi exprim toata gratitudinea pentru observatiile si sugestiile care mi-au fost oferite si il asigur de recunostinta mea sincera probata prin disponibilitatea sa de a sadi in sufletul discipolilor sai, actuali sau fosti studenti, dragostea, pasiunea si credinta pentru geografie.
CAPITOLUL I
Asezare geografica si limite
Muntii Fagarasului reprezinta cea mai mare parte din treimea estica a Carpatilor Meridionali, intre Defileul Oltului Turnu-Rosu-Caineni in vest si valea Dambovitei pe latura estica, individualizati prin masivitatea accentuata, relief tipic alpin cu varfuri care ating cotele altimetrice maxime ale reliefului Romaniei: Moldoveanu 2544m si Negoiu 2535m. Caracterul de unicat in peisajul Carpatilor Romanesti este, insa, dat de extinderea reliefului glaciar si periglaciar, de energia de relief cu cele mai mari valori din tara, ceea ce justifica numele dat de Emmanuel de Martonne de ,,Alpii Transilvaniei" pentru Carpatii Meridionali .
Extinderea spatiului montan cu altitudini ridicate si existenta conditiilor specifice pe care acesta le impune activitatii umane nu a constituit un impediment in popularea regiunii. Dimpotriva,"Terra Blachorum", in nordul muntilor, facea parte din pamantul romanilor, formand apoi ducatul ,,Terei Fagarasului si Olmasului".
Grupa Muntilor Fagarasului inglobeaza doua siruri montane, aproape paralele, orientate est-vest.
a)Masivul Fagaras sau Muntii Fagarasului propriu-zisi (in nord), culme inalta unitara, desfasurata pe 68 km lungime si care, cu exceptia extremitatilor, se mentine la peste 2000 m altitudine.
b)Fagarasul sudic, constituit la randul sau din doua subunitati:
- Muntii Cozia-Ghitu, cu aspect de horst gnaisic, fragmentat de vai epigenetice in patru unitati montane cu altitudini de 1400-1600m. De la vest spre est acestea sunt:Muntii Cozia,Poiana Spanului,Muntisor si Ghitu.
- Muntii Iezer-Papusa, situati la est de Raul Doamnei, au altitudini, litologie si relief similare Muntilor Fagaras din nord.
Intre aceste doua unitati montane se interpune compartimentul rasaritean al Depresiunii Lovistei sau Culoarul Central Fagarasean care introduce note specifice de discontinuitate in peisajul geografic al regiunii.
Bazinul Brezoi-Titesti este format din bazinele create de reteaua hidrografica si despartite de prelungirile culmilor ce leaga creasta principala de creasta secundara. Pe Arges se afla bazinetul de la Tunel, la confluenta Argesului cu Paraul Lupului de pe stanga si Paraul Calugaritei de pe dreapta, ambele paraie curgand pe falia Brezoi. Actual, aceste bazinete se afla sub oglinda lacului de acumulare Vidraru.
Zona studiata in lucrarea de fata se inscrie intre urmatoarele limite:
- limita sudica este reprezentata de orasul Curtea de Arges
- limita estica si vestica este reprezentata de ultimele prelungiri ale crestei nordice a Fagarasului in est de Muntele Oticul, Muntele Paltinul iar in vest Muntele Clabucet, Muntele Stoila, Muntele Stiubeaua.
- limita nordica este creasta nordica a Muntilor Fagarasului (procesele din bazinul Argesului superior sunt direct influentate de actiunea conjugata a raurilor Capra si Buda care izvorasc din doua circuri glaciare),interfluviul Muntele Piscelu Negru si Muntele Ciocanul, dintre Valea Caprei si Valea Budei .
Arealul supus cercetarii in prezentul studiu corespunde bazinului hidrografic superior al raului Arges considerat in amonte de Pitesti, in aval de confluenta cu Raul Doamnei. Se afla situat in partea central-sudica a tarii, fiind cuprins pe directia nord - sud intre paralele de 45o65' in partea superioara si 44o85' in cea inferioara, iar in vest si est, de meridianele de 24o50' si respectiv 25o30' (figura I.1.).


Fisiere in arhiva (1):

  • Valea Argesului in sectorul montan - Studiu Fizico-Geografic.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!