Valențe ale Turismului Cultural în Orașul Curtea de Argeș

ARGUMENT

Turismul este o activitate umană aflată într-o permanentă dezvoltare, care a luat naştere şi a evoluat în interacţiune atât cu mediul geografic natural cât şi cu elementele antropice inserate sau nu în cadrul acestuia.

Cadrul de desfăşurarea a activităţilor din domeniul turismului trebuie să dispună de anumite valenţe turistice foarte bine conturate, care prin valoarea lor calitativă şi cantitativă să genereze un potenţial turistic în măsură să determine, în funcţie de capacitatea sa, un anumit flux de turişti.

Potenţialul turistic al unui teritoriu este rezultatul acţiunii de modelare a factorilor naturali şi a celor antropici asupra mediului înconjurător, în urma căreia spaţiul respectiv devine suport de dezvoltare al unor activităţi uman – economice specifice turismului.

Un astfel de exemplu, un cumul de diversitate, valoare cantitativă şi calitativă a resurselor turistice antropice şi deopotrivă naturale, prin influenţa regiunilor limitrofe, este oraşul Curtea de Argeş. Acest teritoriu urban are o importanţă majoră în strategiile de dezvolare turistică atât a oraşului propriu-zis cât şi a Zonei turistice a Văii Argeşului.

Unicitatea sa derivă din existanţa unor prestigioase monumente culturale, istorice şi religioase încadrate într-un mediu natural deosebit de deal cu influnţe montane. Îmbinarea acestor caracteristici asigură favorabilitatea necesară pentru stabilirea şi implementarea unor strategii de dezvoltarea durabilă a turismului cultural, religios şi mai ales a celui de pelerinaj datorită existenţei Mănăstirii Curtea de Argeş, cel mai renumit lăcaş de cult al Judeţului Argeş.

Acest oraş are drept simbol capodopera arhitecturală a Meşterului Manole şi se bucură de asemenea de ocrotirea spirituală a Sfintei Muceniţe Filofteia, care prin povestea şi puterea ei de vindecare sufletească adună cu diferite ocazii zeci de mii de credincioşi, generându-se astfel mai multe cicluri de pelerinaje de-a lungul unui an calendaristic ortodox.

Lucrarea de faţă ,,Valenţe ale turismului cultural în oraşul Curtea de Argeş”, vizează următoarele obiective:

• definirea şi exemplificarea conceptelor de turism cultural, turism religios şi de pelerinaj.

• analiza complexă a fondului turistic natural şi antropic, în special a celui antropic, cu numeroase vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale şi a unor activităţi umane care se îndreaptă spre acest domeniu: hramurile şi pelerinajele religioase, mai întâi a teritorilor limitrofe şi ulterior a oraşului propriu – zis.

• evaluarea valorilor resurselor turistice naturale şi antropice, a infrastructurii generale şi specifice turismului, a circulaţiei turistice şi dotărilor pentru agrement, auxiliare şi complementare.

• studiul asupra organizării şi desfăşurării pelerinajelor la Mănăstirea Curtea de Argeş, în special al celui din 15 august, ziua serbării Hramului ,,Adormirea Maicii Domnului”.

• impactului economic şi social al pelerinajului asupra oraşului.

Lucrarea de licenţă este structurată în 6 capitole, în cadrul cărora sunt susţinute obiectivele prezentate mai sus şi probate prin prezentarea unor hărţi, schiţe de hărţi, grafice, tabele, poze şi anexe.

Prin atingerea obiectivelor lucrării îmi propun să contribui la fluxul celor mai recente publicaţii din domeniile prezentate în stadiul cunoaşterii actuale a turismului în Curtea de Argeş, iar rezultatele acestor cercetări sunt concretizate în materiale cartografice şi grafice.

Acest demers de cercetare a literaturii geografice, istorice, religioase, de artă şi arhitectură, româneşti şi străine, a fost completat cu identificarea pe teren a elementelor noi care au intervenit în structura spaţială şi funcţională a oraşului, cu numeroase vizite de documentare în căutarea de noi informaţii, documente şi poze, completate cu o serie de date obţinute de la instituţii de specialitate: Primăria Municipiului Curtea de Argeş, Institutul Naţional de Statistică Direcţia Judeţeană Argeş, Agenţii de turism, Mănăstirea Curtea de Argeş împreună cu celelalte obiective turistice, Hoteluri, Pensiuni şi Vile.

Principalele metode utilizate în lucrare sunt metode specifice geografiei sau metode aplicate şi de alte ştiinţe, metode GIS.

Din cadrul metodelor specifice geografiei cele mai uzitate au fost: metoda sintezei, metoda analizei, metoda observaţiei, metoda comparativă, metoda statistico – matemaică, metoda cartării geografice, etc. Instrumentele de bază pentru aplicarea acestor metode au fost Microsoft Office (Word şi Excel) 2007, GIS.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Lucrări în care oraşul Curtea de Argeş să fie analizat din punct de vedere ştiinţific ca întreg din perspective geografice nu există, însă oraşul este meţionat într-o mulţime de lucrări din domenii conexe precum istoria, arta, religia dar şi din sfera geografiei şi a turismului. Cercetările din domeniul geografiei turismului , în general, au început abia în prima parte a secolului XX, iar printre oamenii de ştiinţă care au adus contribuţii la dezvoltarea acestei discipline se numără E.Guy Treuler (1905), E. Picard (1910), Hunyiker şi Krapf (1959) sau M.A. Ananiev (1968). În literatura naţională de specialitate există numeroase studii de potenţial turistic şi de amenajare turistică a spaţiului, însă majoritatea sunt realizate la scară naţională şi sunt foarte teoretizate. Primele studii de potenţial turistic al României sunt realizate de M Ielenicz (1974), M. Ielenicz şi M. Ghincea (2003), G. Erdeli şi I. Istrate (1996), M. Cândea şi G. Erdeli (2003) ,,Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului”. În acest domeniu al geografiei turismului, una din cele mai importante lucrări care prezintă detaliat potenţialul turistic al cadrului natural al Văii Argeşului este ,,România – Potenţial turistic” (2006), scrisă de M. Ielenicz şi L. Comănescu (p. 251). Turismul cultural este de asemenea puternic teoretizat la toate nivelurile, sub paleta sa conceptuală intrând o mulţime de alte tipuri de turism: turism muzeal, turism religios şi de pelerinaj, etc. În literatura naţională de specialitate mai mulţi specialişti în domeniu s-au ocupat de studiul acestui concept. Dintre aceştia enumerăm lucrarea ,,Turism cultural” a lui P. Cocean, 2006 (pag.88, 89) în care este definit turismul cultural, sunt prezentate principalele însuşiri şi sunt analizate formele acestuia, ,, Tipologii şi destinaţii”, 2007, Ionica Soare, lucrare care analizează diferitele tipologii ale turismului, în special cel cultural - religios şi de pelerinaj (pag.229 - 412) şi de asemenea lucrarea ,, Turism rural – Turism urban”, 2008, elaborată de către Simion Tamara, Cândea Melinda, Tătaru Alexandra, Bogan Elena care conţine concepte ale turismului cultural - religios şi de pelerinaj. Majoritatea lucrărilor care definesc aspectele cultural - istorice ale oraşului Curtea de Argeş sunt scrise la general pentru întreaga Românie, sau pentru judeţul Argeş. Este cazul lucrării ,,ROMÂNIA, ghid –atlas al monumentelor istorice, elaborată de către V. Cucu şi M. Ştefan, 1979 în care este prezentată o mică incursiune în istorie a oraşului Curtea de Argeş (pag.79) şi sunt analizate detaliat principalele monumente istorice ale oraşului (pag. 80,81). Alte lucrări similare sunt şi cele ale lui Dumitru Almaş şi Ioan Scurtu, apărută în 1973 şi intitulată ,,Turism cu manualul de istorie” (pag. 68,69,70), sau ,,20 de zone turistice din România”, (1969) lucrare scrisă Al. Puiu şi I. Istrate (pag. 39, 40,41), care urmăresc aceeaşi structură, punând accent pe latura istorică a oraşului şi a monumentelor sale. În ceea ce priveşte inventarierea recentă a monumentelor istorice din Judeţul Argeş şi scurta lor prezentare din punct de vedere turistic, este realizată de către Constantin Augustus Bărbulescu şi Ştefan Dănăilă în anul 2011 pentru întocmirea ,,Catalogului Monumentelor Istorice din Judeţul Argeş”, lucrare editată de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Argeş (pag. 46-55).