Valențele culturii populare în Comuna Aluniș, Județul Cluj

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
1. TURISMUL CULTURAL -  COORDONATE GENERALE 5
1.1. Definirea turismului cultural 5
1.2. Formele specifice turismului cultural 7
1.3. Resursele turistice atractive culturale 10
2. COORDONATELE CULTURII POPULARE 11
2.1. DIFERENTE DINTRE CULTURA POPULARA SI CULTURA NATIONALA 11
2.2. FORME ALE MANIFESTARII CULTURII POPULARE 13
2.2.1. LITERATURA POPULARA 13
2.2.2. MUZICA POPULARA 14
2.2.3. DANSUL POPULAR 15
2.2.4. OBICEIURILE SI RITURILE 16
2.2.5. MESTESUGURILE POPULARE 17
3. CARACTERIZAREA COMUNEI ALUNIS DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, ISTORIC SI DEMOGRAFIC 18
3.1. ASPECTE GEOGRAFICE 18
3.2. SCURT ISTORIC AL COMUNEI 19
3.3. ASPRECTE GEODEMOGRAFICE 19
4. ASPECTELE CULTURALE ALE COMUNEI ALUNIS 21
4.1. OBIECTIVE APARTINATOARE PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT 21
4.1.2. SATUL CORNENI 21
4.1.3. SATUL PRUNENI 26
4.2. ASPECTE ETNOGRAFICE SI FOLCLORICE 28
4.3. Nasterea, Nunta si Moartea 31
4.3.1. Nasterea 31
4.3.2. Nunta 39
4.3.3. Moartea 44
4.4. PORTUL POPULAR 51
5. TURISMUL 51
5.1. TIPURI DE TURISM CARE AR PUTEA FI VALORIFICATE IN ZONA 51
5.2. INFRASTRUCTURA TURISTICA 53
5.2.1.INFRASTRUCTURA DE ACCES 53
5.2.2. BAZA DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA 53
5.3. MODALITATI DE VALORIFICARE SI PROMOVARE 53
6. CONCLUZII 55
BIBLIOGRAFIE 56
LISTA FIGURILOR
Figura 1 Localizarea comunei in judetul Cluj 18
Figura 2 Corneni, vedere generala 21
Figura 3 Caminul cultural Corneni 21
Figura 4 Conacul Schriling 22
Figura 5 Castelul Schiriling 24
Figura 6 Parohia Corneni 25
Figura 7 Pruneni - vedere generala 26
Figura 8 Biserica de lemn din Pruneni 27
Figura 9 Jinars 28
Figura 10 Casa din Ghirolt 29
LISTA TABELELOR
Tabel 1 principalele teme ale turismului cultural si formele de manifestare turistica pe care le genereaza 7
Tabel 2 Evolutia populatiei de-a lungul timpului 20

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Folclorul este ceea ce da specificitate si unicitate unui popor. Romania este una din putinele tari care conserva aceste traditii in secolul XXI si datorita acestui fapt multi cetateni straini care au vizitat aceste meleaguri au fost impresionati achizitionand obiecte de artizanat care sa le aminteasca de aceste zone pline de autenticitate. 
Am ales ca subiect al lucrarii de licenta "Valentele culturii populare in comuna Alunis" din necesitatea si dorinta de a face stiuta aceasta zona prin ceea ce poate oferii natura si cadrul antropic, dar mai ales locuitorii satului prin cultura si traditiile lor, potentialul turistic si cultural al comunei fiind unul neexploatat.
Un alt argument la alegerea temei acestei lucrari este faptul ca si eu sunt locuitor al acestei comune, este locul natal al bunicilor mei, locul unde am crescut si am copilarit. 
Asadar scopul lucrarii de fata este o monografie a comunei Alunis din judetul Cluj in care sa cuprind o caracterizare geografica, istorica, demografica si mai ales etnografica a acestei localitati pentru a o face mai bine cunoscuta si a arata ce are aceasta specific spre deosebire de ale comune din aceeasi regiune ale tarii. 
Primul Capitol al lucrarii face referire la aspectele teoretice ale turismului cultural, de la definirea fenomenului, formele pe care acesta le adopta, la resurele atractive din punct de vedere cultural. 
Al doilea capitol am incercat sa subliniez aspectele teoretice ale culturii populare, diferenta dintre cultura populara si cultura nationala si formele prin care aceasta cultura se manifesta. 
Al treilea capitol, face referire la aspectele geodemografice ale comunei. Aici am realizat o sinteza a asezarii geografice, relief, clima, hidrografie si structura populatiei. 
Capitolul 4 este dedicat aspectelor culturale ale comunei, de la satul traditional, la cele 3 momente importante din viata omului, port popular si traditii. 
In capitolul 5 s-a incercat o analiza a turismului care practic am putea spune ca la ora actuala este aproape inexistent, comuna avand un potential turistic neexploatat si nevalorificat. Am incercat sa propun cateva idei de promovare si amenajare pentru viitorul turistic si cultural. 
In cele din urma in capitolul 6 am prezentat concluziile lucrarii. 
1. TURISMUL CULTURAL -  COORDONATE GENERALE
1.1. DEFINIREA TURISMULUI CULTURAL 
Turismul este o notiune neclara, subiectiva in esenta. Este dificil de separat ce este turistic si ce nu intr-un spatiu dat, pentru ca aceleasi amenajari pot servi unor scopuri multiple. Turismul este o activitate umana bazata pe deplasarea in spatiu a indivizilor, de aici derivand deosebirea sa de "recreere", care nu necesita neaparat deplasare. Una dintre cele mai simple definitii ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporara a spatiului cotidian de viata, in favoarea altui lor, construit pentru si de catre turisti, consacrat exclusiv odihnei.
Turismul este un fenomen social-economic in continua expansiune, generat de nevoia umana de cunoastere, recreere si recuperare fizico-psihica in conditiile unei civilizatii solicitante, dar cu posibilitati materiale superioare pentru majoritatea populatiei.
Exista numeroase incercari de clasificare a fenomenului turistic, avand la baza criterii diferite: motivatia, potentialul turistic, durata desfasurarii fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificari este cea propusa de P. Cocean, Gh. Vlasceanu si B. Negoescu (2002) care disting tipuri si forme de turism. Pentru acesti autori exista 4 tipuri de turism: de recreere si agrement, curativ, cultural si polivalent.
Este evident faptul ca aceste tipuri de turism se intrepatrund si ca incadrarea unei deplasari turistice intr-unul sau altul dintre aceste tipuri are la baza motivatia determinata, dar nu singura. Motivatia culturala de exemplu poate sa fie prezenta an toate tipurile mentionate la un moment dat.
Turismul cultural este numit adesea si turism de vizitare deoarece practicarea sa presupune, invariabil, ,,vizita" la un obiectiv sau grupare de obiective sau resurse atractive. Menirea acestui tip de turism este complexa: - instruirea prin imbogatirea cunoasterii - recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor fenomene noi -primordiala ramane insa in sfera conditionarilor nevoia de cunoastere si numai ca derivat al ei, recreerea.

Fisiere în arhivă (1):

 Valentele culturii populare in Comuna Alunis, Judetul Cluj.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Barlea, O. (1981). Folclorul romanesc. Bucuresti: Editura Minerva.
Blaga, L. (1973). Hronicul si cantecul varstelor. Bucuresti: Editura Eminescu.
Bodiu, A, Munteanu, S (2002), Portul traditional romanesc din judetul Cluj,Cluj-Napoca: Editura Mediamira. 
Butura V. (1982). Cultura spirituala romaneasca. Bucuresti: Editura Minerva.
Butura, V. (1989). Stravechi marturii de civilizatie romaneasca.Transilvania. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica.
C, S. (1968). Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania. Bucuresti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
Chereghi, T. (2006). Corneni.Scurta monografie istorica. Cluj-Napoca: Editura Ideogram.
Cocean, P. (2006). Turismul cultural. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujana.
Cocean, P. D. (2009). Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujana.
Cocean, P. N. (2003). Geografia Generala a Turismului. Bucuresti: Meteor Press.
Cuceu, I. (1980). Asupra functiilor rituale ale povestitului. Anuarul de Folclor.
Giurescu C. C, s. G. (1972). Istoria Romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi. Bucuresti: Editura Albatros.
Kligman, G. (1998). The Wedding of the Dead: Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania. ( trad. Nunta mortului. Ritual, poetica si cultura populara in Transilvania). Bucuresti: Editura Polirom.
Simeon F, M, ( 1995), Inmormantarea la romani, Studiu etnografic , Bucuresti, Editura Grai si suflet-cultura nationala
Musset, D. (1981). Le mariage a Moiseni. Roumanie. Paris.
Oprea G, A. L. (1983). Folclor muzical romanesc. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica .
Oprea, G. (1998). Sisteme sonore in folclorul romanesc. Bucuresti: Editura Muizcala.
Oprea, G. (2001). Folclor muzical, vol. 1. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine.
Pop, D. (1982). Intre obiceiurile calendaristice si cele legate de varstele omului. Studii si comunicari.
Pop, M. ,. (1978). Folclor literar romanesc. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
Pop, M., & Pop, D. C. (1970). Obiceiurile in legatura cu momentele mai importante din viata omului. Istoria literaturii romane.
Scurtu, V. (1966). Termeni de inrudire in limba romana. Bucuresti: Editura Academiei R.S.R.
Simionescu, P. (1985). Inscrierea destinelor. Marginalii la unele obiceiuri si rituri traditional. Revista de Etnografie si Folclor, 1.
Vulcanescu, M. (1991), Dimensiunea romaneasca a existentei, Bucuresti, Editura Fundatiei culturale romane
Traditii clujene. (2010). Tezaure umane vii, 5.
- ** Rezultatele finale ale Recensamantului din 2011: ,,Tab8. Populatia stabila dupa etnie -  judete, municipii, orase, comune". Institutul National de Statistica din Romania.
http://www.ilikecluj.ro/conacul-schirling-maretia-din-mijlocul-naturii/
http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/1-cetati-si-castele/2102-castelul-schirling-de-la-corneni
http://www.protopopiatulortodoxgherla.ro/parohii/Parohia-Corneni.html
http://radiocluj.ro/2016/02/10/pruneni-satul-care-se-muta-in-cimitir/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Pruneni
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Aluni%C8%99,_Cluj
http://www.comunaalunis.ro/
http://www.cluj.insse.ro/cmscluj/rw/pages/geogr.ro.do
http://www.comunaalunis.ro/
http://turism-alunis.ro/
http://www.e-primarii.ro/primaria-aluniscj/info_generale.php
https://www.decitre.fr/media/pdf/feuilletage/9/7/8/2/8/0/4/1/9782804180324.pdf
http://www.prefecturacluj.ro/judetul-cluj/fisa-comunitatii