Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE
CAPITOLUL I FONDUL FORESTIER NATIONAL 6
I.1 Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale 6
I.2 Aspecte privitoare la fondul forestier national 7
I.3 Rolul multifunctional al padurilor 8
I.4 Rolul ecosistemelor forestiere in calitatea vietii 10
I.5 Rolul padurii in retinerea CO2 prin procesul de fotosinteza 10
I.6 Functia economica a padurilor 11
I.7Functia ecologica a padurii si rolul vegetatiei lemnoase asupra unor factori climatici 12
I.8 Exploatarea padurilor intr-un mod durabil 16
CAPITOLUL II VALOAREA SILVICULTURALA A CORPULUI DE PADURE SUICI, JUDETUL ARGES 18
II.1 Alegerea metodelor de gospodarire a padurilor 18
II.2 Conceptia ecosistemica in clasificarea tipologica a padurilor 19
II.3 Scopul si obiectivele cercetarilor 19
II.4 Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren 20
II.5 Elementele privind cadrul natural, specifice unitatii de productie 21
II.6 Elemente de identificare a unitatii de productie 22
II.7 Caracteristicile fitocenologice ale principalei specii de rasinoase din U.P. Suici. Molidul 23
II.8 Proprietatile fizice ale lemnului de molid 27
II.9 Proprietatile mecanice ale lemnului de molid 29
II.10 Importanta economica a lemnului de molid 29
II. 11 Importanta ecologica si silviculturala 30
II.12 Cercetarea defectelor lemnului de molid, pe sectiunile transversale ale bustenilor 31
II.13 Formatii forestiere si caracterul actual al tipului de padure 34
II.13 Analiza silviculturala a fondului de productie si protectie 34
II.14 Starea sanitara a padurilor din U.P. Suici 36
II.15 Concluzii privind starea silviculturala si conditiile stationale si de vegetatie ale U.P. Suici 37
II.16 Stabilirea functiilor social -  economice si ecologice ale padurii Suici 38
II.17 Functiile indeplinite de padurea Suici dupa aplicarea masurilor silviculturale 39
II.18 Propuneri privind amenajarea silviculturala ale arboretelor si ale padurii Suici 39
II.19 Lucrarile propuse de ingrijire si refacere a ecosistemelor forestiere din U.P. Suici 42
CONCLUZII 44
BIBLIOGRAFIE 45

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Padurea a fost considerata intotdeauna un partener al omului in evolutia sa, dar de la relatia initiala individuala si oarecum idilica dintre om si padure s-a trecut cu timpul la relatia societate-padure.
Evolutia societatii umane, cu tot ceea ce presupune ea - de la aparitia si dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea urbana, a retelelor de drumuri, a navigatiei a impus o noua relatie cu padurea, care devenea o resursa iar lemnul o marfa de folos iar cresterea consumului de lemn s-a amplificat odata cu trecerea timpului. 
Odata cu explozia consumului au aparut si primele crize si efecte negative. A inceput sa se perceapa lemnul drept o resursa regenerabila - s-a constientizat faptul ca apar si efecte negative ale exploatarii intense si au aparut primele preocupari legate de regenerarea si protectia padurii.
Pornind de la realitatea ca suprafata padurii in Romania acopera 6.559 mii ha din teritoriul tarii, in contextul schimbarilor climatice, padurile joaca un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci si prin productia de biomasa si prin potentialul pe care il au in domeniul energiilor regenerabile.
Padurile sunt importante din punct de vedere social si cultural: sunt atractive pentru populatia rurala si urbana, permit desfasurarea de activitati recreative sau benefice pentru sanatate si reprezinta un patrimoniu cultural important.
Si dezvoltarea rurala este prioritara, iar contributia padurii la dezvoltarea rurala, in Romania, este extrem de importanta prin furnizarea de locuri de munca, sectorul forestier fiind identificat ca domeniu de interes strategic in tara noastra. In acest sens, in perspectiva anilor viitori, sectorul forestier trebuie sa cunoasca o dezvoltare competitiva adecvata.
Rolul specialistilor din domeniul forestier si cel al protectiei mediului poate fi foarte important, numai printr-o implicare adecvata se pot realiza: o crestere a suprafetei ocupate de paduri si vegetatie forestiera a Romaniei; realizarea sistemului national de perdele forestiere; mentinerea si ameliorarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere; scaderea ponderii taierilor ilegale prin existenta unui sistem national, functional, armonizat cu cel european care sa monitorizeze provenienta si parcursul materialului lemnos; stimularea utilizarii de tehnologii de recoltare a lemnului performante si cu impact redus asupra mediului.
CAPITOLUL I
FONDUL FORESTIER NATIONAL
I.1 Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale
In prezent, suprafata ocupata de padure la nivel global este de 3,952 miliarde de hectare -  adica 30,3% din suprafata uscatului. Repartizarea resurselor forestiere, dupa cum s-a vazut, este neuniforma, atat la nivelul continentelor cat si la nivelul statelor . 
Astfel, sunt 5 state care detin impreuna mai mult de jumatate din resursele forestiere mondiale (53%) -  Rusia (808,79 milioane hectare), Brazilia (477,698 milioane hectare), Canada (310,134 milioane hectare), SUA (303,089 milioane hectare) si China (197,29 milioane hectare). 
Rata anuala a despaduririlor la nivel global, in urma exploatarii padurilor, a involuat de la 16 milioane hectare in anul 2010 la 13 milioane hectare in anul 2015. In urma eforturilor de regenerare si impadurire se obtine un deficit anual de 7,3 milioane hectare. 
Practic suprafata padurii la nivel mondial scade anual cu aceasta valoare sau se poate spune ca suprafata padurii pe Terra scade zilnic cu circa 20 de mii de hectare pe zi. In urma ritmului alert al despaduririlor in ultimii 17 ani lumea a pierdut 3% din suprafata ocupata de paduri. Aceasta tendinta este posibil chiar sa se accentueze datorita faptului ca valoarea consumului creste an de an. Este preconizata o dublare a consumului in urmatorii 10 ani. Valoarea produselor comercializate se situeaza la o cota insemnata, astfel, comertul cu produse forestiere s-a situat la o valoare de 327 miliarde de dolari in anul 2014 (FAO, 2014). 
Privitor la repartizarea veniturilor, 45% din venituri au fost obtinute din comercializarea produselor secundare, 34% din celuloza si hartie si doar 21% din produsele primare ale padurii.
In ultimii ani se constata un interes sporit acordat gestiunii resurselor lemnoase, ba mai mult s-au remarcat chiar progrese la nivelul majoritatii continentelor. Daca Europa reprezinta in continuare exemplul cel mai elocvent al posibilitatii de crestere a suprafetei impadurite, America de Sud ramane singurul continent care nu inregistreaza progrese, an de an suprafata acoperita de padure micsorandu-se intr-un ritm crescator.
O alta tendinta ce a putut fi observata in ultimii ani in tarile dezvoltate, este faptul ca ritmul alert de pierdere a folosintei agricole a terenurilor determinat de ,,declinul rural" si abandonarea unor terenuri de catre agricultura isi gaseste solutii prin impadurirea terenurilor neproductive. 
Acest transfer al folosintei terenurilor este chiar incurajat prin facilitati si avantaje fiscale.
De asemenea in conditiile actuale, tot mai adesea se apeleaza la valentele pe care le detine padurea in rezolvarea crizelor legate de mediu -  diminuarea biodiversitatii, incalzirea globala, cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera.
In acest sens, se observa interesul majoritatii statelor in sporirea suprafetei acoperite de paduri. Dar acest obiectiv nu trebuie sa umbreasca celelalte modalitati de interventie in activitatea de management al resurselor forestiere. Dupa cum spunea si G. Pinchot (Pinchot, 2015) ,,adevarata cale de a salva padurile nu ere prezentata de plantarea de noi arbori ci de protejarea si folosirea judicioasa a padurilor existente" .

Fisiere în arhivă (1):

 Valoarea silviculturala a padurii Suici, judetul Arges.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Beldeanu, E., Produse forestiere, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov, 2008.
2. Beldeanu, E. Produse forestiere si studiul lemnului, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov, 1999.
3. Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004, Fitosociologie, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.
4. Chirita C., Vlad I., Paunescu C., Patrascoiu N., Rosu C., Iancu I. Statiuni forestiere, Editia a II-a, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1997.
5. Chisalita, I., Exploatari forestiere, Ed. Eurobit, Timisoara, 2001.
6. Dinu, V., 1974. Padurea, apa si mediul inconjurator. Bucuresti, Ed. Ceres.
7. Donita N., Ivan D., Coldea Gh., Sanda V., Popescu A., Chifu Th., Pauca-Comanescu M., Mititelu D., Boscaiu N., 1992, Vegetatia Romaniei, Editura Tehnica Agricola.
8. Donita N., Pauca-Comanescu M., Popescu A., Mihailescu S., Biris I.-A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti.
9. Giurgiu, V., Functiile ecoproductive ale padurii si gestionarea ei pe baze ecologice, Editura Tehnica, Bucuresti, 2004.
10. Leahu, I., Amenajarea padurilor, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2001.
11. Loustau, D., Forests,carbon cycle and climate change, Publisher: Quc Series: Update Sciences. Bordeaux-Aquitaine, 2010.
12. Oprea, I. Tehnologia exploatarii lemnului, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov, 2008,
13. Pinchot, G.(2015). A primer of forestry, Government Printing Office, Washington in https://books.google.ro/books/about/A_Primer_of_Forestry_Practical_forestry.html, accesat in 10.03.2018.
14. Tarziu D., Ecologie generala si forestiera., Vasile Goldis University Press, Arad, 2003.
15. Zanchi G., et al., 2017 Forest Area Change and Afforestation in Europe: Critical Analysis of Available Data and the Relevance for International Environmental Policies, European Forest Institute, Technical Report 24 in https://www.researchgate.net/publication/237811781_Forest _Area_Change_and_Afforestation_in_Europe_Critical_Analysis_of_Available_Data_and_the_Relevance_for_International_Environmental_Policies, accesat in data de 12.03.2018.
- **Directia Silvica Pitesti - Ocolul Silvic Suici, Rapoarte,amenajamente, prospectii privind dezvoltarea durabila a fondului forestier, 2014-2016.
- ** Strategia forestiera nationala 2018-2027 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads /files/2017-10-27_Strategia_ forestiera_2017.pdf.
Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World's Forests 2016, Rome in http://www.fao.org/publications/sofo/2016/en/ accesat in data de 12.03.2018