Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Arges

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi.
Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit in variante dintre cele mai felurite: "arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si al perfectionarii mijloacelor de transport" (Guy Freuler).
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, care cunoaste o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sportive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, in teritoriile arctice si antarctice. Este o forma de turism "distractiv", a carui dezvoltare, marcata de spectaculos si inedit, aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini. Una dintre bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora.
In ultimii ani, Romania a devenit o destinatie preferata pentru multi europeni (mai mult de 60% dintre turistii straini provin din tarile membre UE), rivalizand si fiind la concurenta cu tari precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
Potentialul turistic constituie o componenta esentiala a ofertei turistice si o conditie indispensabila a dezvoltarii turismului. Prin dimensiunile si diversitatea elementelor sale, prin valoarea si originalitatea acestora, el reprezinta motivatia principala a circulatiei turistice. Evaluarea corecta a componentelor sale, analiza posibilitatilor de valorificare eficienta a acestora presupune elaborarea unui sistem national si categorial adecvat care sa permita conturarea unei strategii coerente a dezvoltarii activitatii turistice. Atractia turistica este motivul fundamental si imboldul initial al deplasarii catre o anumita destinatie turistica. O zona sau un teritoriu prezinta interes in masura in care dispune de elemente de atractie a caror amenajare poate determina o activitate de turism. Din aceasta perspectiva, potentialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitarea si primirea calatorilor. Scopul lucrarii este de a prezenta potentialul turistic al judetului Arges si in special reliefarea identitatii istorice, culturale, traditionale si a resurselor naturale specifice spatiului rural delimitat de Valea superioara a Argesului, in contextul dezvoltarii si consolidarii turismului in regiune prin cresterea atractivitatii acestei zone rurale ca destinatie turistica.
CAPITOLUL I
Asezarea geografica si caracterizarea judetului Arges
I.1 Scurt istoric si limitele geografice
Atestarea istorica a zonei 
Cele mai vechi marturii ale prezentei umane pe aceste meleaguri, descoperite pe vaile raurilor Arges, Dambovita, Mozacu, Neajlov si Cotmeana, dateaza din paleoliticul inferior.
Epoca bronzului a lasat urme in zonele Rancaciov, Bucsenesti, Stolnici, Zarnesti, acestea constituind dovezi ale etnogenezei traco-geto-dacice. Istoria geto-dacilor este prezenta fara intrerupere din secolul VI i.Hr., prin descoperirile de la Tigveni, Cepari, Rodoveanu, Titesti , Cetateni (sec. III i.Hr.si secolul I d.Hr.), acesta din urma fiind un important centru de schimb intre daci si lumea greco-romana. Cetatea de la Cetateni a jucat un rol de seama in formarea primului stat dac centralizat si independent, condus de Burebista.
Tezaurele de monede si podoabe de la Cetateni, Rociu, Balanesti, Bogati, ceramica, uneltele si armele de la Cetateni, Contesti etc. reflecta inaltul nivel material atins de societatea geto-dacica in perioada Burebista-Decebal.
Stapanirea romana in Dacia si simbioza daco-romana, ce au avut ca rezultat nasterea poporului si limbii romane, sunt probate de descoperirile din castrele romane de la Urluieni, Falfani-Isbasesti, Sapata, Jidava. Continuitatea daco-romana si asimilarea popoarelor migratoare au lasat urme in zonele Matasaru, Vranesti, Mogosani, Podul Dambovitei, Titesti, Pitesti (secolele II-V d.Hr.), Barlogu (secolele VIII-IX d.Hr.).


Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Arges.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!