Valorificarea Potentialului Turistic al Muntilor Stanisoara

Cuprins licenta Cum descarc?

1. CONSIDERATII GENERALE 3
1. Introducere (motivatia alegerii subiectului) 3
2.Pozitia geografica a zonei studiate 4
3.Stadiul cunoasterii zonei(istoricul cercetarii regiunii din punct de vedere geografic) 6
2. CONDITII NATURALE 7
1. Alcatuirea si structura geologica 7
2. Relieful 8
3. Clima 10
4. Hidrologia 12
5. Vegetatia si modul de utilizare al terenurilor 14
3. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL 16
1. Potentialul turistic al reliefului 16
2. Potentialul climato-turistic 21
3. Potentialul turistic al apelor 23
4. Potentialul balnear 28
5. Potentialul turistic al componentelor invelisului biogeografic 30
4. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC 31
1. Patrimoniul turistic cultural-istoric 31
2. Arta populara si manifestarile etnofolclorice 40
3. Turismul verde - agroturismul 43
5. TIPURI DE TURISM PRACTICATE IN REGIUNE 44
1. Turism cultural 44
2. Turism ecumenic 44
3. Turism rural si agroturismul 45
4. Turism ecvestru 46
5.Turism sportiv 46
6. Turism piscicol si cinegetic 47
7. Turismul balnear 48
8. Turismul de afaceri 48
9. Turism de agrement 49
6. PROTECTIA SI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE 50
6.1. Parcuri nationale, rezervatii, monumente ale naturii 50
7. BAZA TEHNICO-MATERIALA 53
1.Caile de comunicatie 53
2. Structurile de cazare si cazarea turistica 54
3. Structuri turistice de alimentatie pentru turism 59
3.Structuri de agrement (baza pentru agrement 60
8. DINAMICA ACTIVITATILOR TURISTICE 61
1. Evolutia in timp si spatiu a fluxului turistic 61
9. PROMOVAREA SI VALORIFICAREA TURISTICA 64
1. Analiza valorificarii si promovarii resurselor turistice ale regiunii 64
2. Modalitati de diversificare a serviciilor turistice 66
10. CONCLUZII 70
11. BIBLIOGRAFIE 78


Extras din licenta Cum descarc?

I. CONSIDERATII GENERALE
1. Introducere
Am ales aceasta regiune, deoarece dispune de un potential turistic natural si antropic insemnat, unde se poate practica o mare varietate de tipuri de turism: de la cel montan la cel balnear, de la cel sportiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic si cultural. Cu toate ca zona dispune de un asemenea potential turistic, valorificarea deplina si eficienta nu este pe masura si aceasta din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale tarii si anume: o infrastructura necorespunzatoare, atat rutiera cat si de cazare si de alimentatie, o promovare cu totul insuficienta. In acest sens, alt motiv pentru care am ales aceasta tema a fost tocmai prezentarea amanuntita o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau mai putin cunoscute, care ar putea constitui puncte de real interes pentru turisti. Faptul ca sunt din zona, constitue un motiv in plus, atat prin faptul ca am o motivatie in plus sa arat valoarea turistica a muntilor si slaba valorificare, cat si faptul ca aceasta zona imi este foarte bine cunoscuta si astfel pot vorbi mult mai usor despre ea, cunoscand foarte bine toate probleme ce stau in calea dezvoltarii turistice din zona. Muntii Stanisoarei sunt amintiti si descrisi, sau chiar constitue suportul unor romane. Astfel romanul lui Mihail Sadoveanu, Baltagul isi desfasoara o mare parte din actiune si in special cea mai importanta in Muntii Stanisoarei. Calistrat Hohagas ofera o descrie foarte frumoasa a muntilor in romanul sau ,,Pe Drumuri de Munte". Autorul descrie atat bogatia patrimoniului natural, cat si antropic, in drumul sau pe la manastirile nemtene. Scopul acestei lucrari este acela de-a arata bogatia patrimoniului turistic si lipsal interesului pentru dezvoltarea turismului.
Lucrarea cuprinde 10 capitole, din care prima parte trateaza aspecte legate geologia, relieful, clima si vegetatia muntilor. A doua parte este strict pe turism. Aici am prezentat potentialul turistic, atat natural cat si antropic, am prezentat principalele tipuri de turism acre se practica in zona, ca mai apoi sa fac o analiza a unitatilor de transport, cazare, alimentatie, agrement.
In ultima parte am analizat fluxurile turistice din zona incepand cu anul 2001, si am folosit datele oferite de institutul national de statistica. Am realizat o analiza swot pentru turismul din Muntii Stanisoarei, si am oferit mai multe precizari legate de modalitatile de dezvoltare, asta pe langa prezentarea proiectelor deja existente.
2. Pozitia geografica a zonei studiate
Muntii Stanisoarei fac parte din marea unitate a flisului, din cadrul Carpatilor Orientali. Acestia sunt asezati in nord-estul tarii, la exteriorul arcului carpatic, intre vaile raurilor Bistrita si Moldova, avand o directie generala nord-vest sud-est si ocupa o suprafata de peste 2000 km2 ceea ce reprezinta circa 4% din intreaga arie a Carpatilor Orientali (fig1).
Fig. 1 Asezarea in cadrul Romaniei si a Carpatilor Orientali a zonei de studiu
Muntii Stanisoarei sunt asezati pe teritoriul a doua judete, judetul Neamt respectiv judetul Suceava. Principalele limite geografice sunt date de vaile unor rauri asa cum este cazul vaii raului Moldova la est si partial in nord intre Vama si Hura-Humor, sau valea raului Bistrita la vest. Astfel pricipalii vecini sunt Subcarpatii Moldovei la est, in sud dincolo de valea Bistritei se intind Muntii Tarcaului, la vest Masivul Ceahlau si Muntii Bistritei. In partea de nord se invecineaza cu Obcinele Bucovinei si masivul Rarau. Totusi, in ceea ce priveste limita nord-vestica situatia este un pic diferita fiind ceva neclaritati. S. Athanasiu(1899), unul dintre primii cercetatori care a studiat Muntii Stanisoara, afirma ca limita este data de Valea Moldovei intre Gura-Humorului si Vama,aceasta continuandu-se spre vest pe limita obarsiei bazinelor Slatioara, Gemenea, Brateasa , se continua pe versantul vestic al Muntelui Lung, Valea Cotragasi -valea Bistritei. Un studiu mai recent arata ca Obcina Voronetului constituie o zona de tranzitie intre Obcinele Bucovinei si Muntii Stanisoarei. O alta opinie ar fi ca limita este data de valea paraului Suha, Depresiunea Ostra(V.Mihailescu 1963) si muntele Baisescu(I.Sircu 1971). Din punct de vedere geologic aceasta delimitare ar fi cea mai buna, mai ales daca luam spre studiu raportul dintre relief si structura. Astfel, la fel ca in Obcinele Bucovinei si Obcina Voronetului prezinta o simetrie aproape perfecta a stratelor la structura.


Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Muntilor Stanisoara.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!