Valorificarea superioară a potențialului turistic al Județului Sibiu

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I 
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI SIBIU 7 
1.1.Delimitari geografice 7
1.2. Istoricul judetului 8
1.3. Caracterizarea judeţului Sibiu din punct de vedere economic 10
1.3.1. Tipologia societăţilor economice existente la nivelul judeţului Sibiu 10
1.3.2. Agricultura 13
1.3.3. Industria 15
1.3.4. Sectorul serviciilor 19
CAPITOLUL II
POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI SIBIU 
2.1. Resurse turistice naturale 21
2.2. Resurse şi atracţii turistice antropice 27
2.3. Forme de turism practicate la nivelul judeţului Sibiu 43
2.3.1. Turismul montan 43
2.3.2. Turismul balnear 44
2.3.3. Agroturismul şi turismul rural în judeţul Sibiu 45
2.3.4.Turismul cultural 46
CAPITOLUL III 
ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN JUDEŢUL SIBIU 
3.1. Punctele forte ale turismului sibian 48
3.2. Punctele slabe al turismului sibian 49
3.3. Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului din judeţul Sibiu 50
3.4. Ameninţări 50
CAPITOLUL IV
ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE MANIFESTATE 
ÎN JUDEŢUL SIBIU, ÎN PERIOADA 2005 – 2009 
4.1. Indicatori ai ofertei 51
4.2. Indicatori ai cererii turistice 54
4.3. Indicatori ai relaţiei cerere – ofertă 56
4.4. Direcţii de valorificare a potenţialului turistic din judeţul Sibiu 60
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 65

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Turismul este un domeniu important de dezvoltare pentru judeţul Sibiu drept pentru care una din priorităţile Consiliului Judeţean Sibiu o reprezintă dezvoltarea durabilă a acestui sector de activitate, în perioada 2010 – 2020. 
Cele mai importante resurse naturale ale judeţului Sibiu se concentrează în zona de sud, în cadrul grupelor de munţi Cindrel, Lotru şi Făgăraş, cu menţiunea că doar anumite perimetre – Bîlea, Răşinari - Păltiniş, zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de vedere turistic. Acestora li se alătură, în rândul atracţiilor naturale majore, factorii curativi din cele două staţiuni turistice de interes local, Ocna Sibiului şi Bazna. Ca potenţial natural merită să menţionăm de asemenea zonele din reţeaua „Natura 2000” din nord-estul şi estul judeţului (o mare parte din suprafaţa Podişurilor Hîrtibaciului şi Tîrnavelor).
Atracţiile turistice antropice au fost clasificate la fel, în majore şi secundare. Cele majore se regăsesc în municipiile Sibiu şi Mediaş (ansambluri arhitecturale urbane medievale), Mărginimea Sibiului (Sălişte – Sibiel – Gura Rîului), Cisnădie - Cisnădioara şi comunele Biertan şi Valea Viilor monumente UNESCO. 
Dintre cele secundare amintim: zonele etnofolclorice cu tradiţiile, gastronomia şi meşteşugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al exploatării turistice este Mărginimea Sibiului, însă potenţial au şi Ţara Oltului, Valea Hîrtibaciului, Valea Tîrnavelor şi Podişul Secaşelor), bisericile fortificate (cu o concentrare în jumătatea nordică judeţului), palatele / castelele / fortificaţiile răspândite prin judeţ, muzeele (Brukenthal şi ASTRA se află între cele mai importante cinci muzee ale României), evenimentele/festivalurile (de teatru, de muzică, folclorice, meşteşugăreşti, medievale, sportive, ş.a.), domeniul schiabil etc.
În urma inventarierii structurilor turistice existente la nivelul judeţului, s-a constatat o creştere a numărului unităţilor de cazare în perioada 2006 – 2007 (premergătoare evenimentului Sibiu – Capitală Culturală Europeană) şi continuarea investiţiilor în municipiul Sibiu şi după această perioadă, inclusiv a unor lanţuri hoteliere internaţionale de renume (Ramada, Golden Tulip, Hilton şi Continental). 
Comparativ cu judeţele limitrofe aflate în zona de sud a Transilvaniei, judeţul Sibiu ocupă locul doi din punct de vedere al numărului de structuri turistice de primire, cu funcţiuni de cazare, după judeţul Braşov.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A 
JUDEŢULUI SIBIU
1.1 Delimitări geografice
Judeţul Sibiu face parte din Regiunea Centru alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.
Cele opt Regiuni de Dezvoltare ale României sunt zone care cuprind teritoriile judeţelor în cauză, constituite în baza unor convenţii încheiate de reprezentanţii consiliilor judeţene conform Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională

Fisiere în arhivă (1):

 Valorificarea Superioara a Potentialului Turistic al Judetului Sibiu.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Adăscăliţei, V., Introducere în Marketing relaţional, Editura Pro Universitaria, Bucureşti. 2007.
Balaure V., Cătoiu I., Vegheş C., Marketing turistic, Editura Uranus, Bucureşti, 2005.
Baron T., Korka M, Pecican E., Stanescu M., Statistica pentru comerţ şi turism, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti 1981.
Biji E., Baron T., Tovissi L., Statistică teoretică şi economică, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 1991.
Cianga N., România, Geografia Turismului (Partea întâi), Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001. 
Cianga N., Turismul din Carpatii Orientali, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj- Napoca, 1998. 
Cândea M., Şimon T, Potenţialul turistic al României, Editura Universitară, Bucureşti, 2006.
Cocean P., Geografia Turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1999. 
Cocean P., Geografia Turismului Românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997.
Cocean, P., Vlasceanu, Gh., Negoescu, B., Geografia generala a turismului, Editura Meteora Press, Cluj-Napoca, 2002.
Glăvan, V., Georgrafia turismului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
Glăvan, V., Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
Iordan I., Bonifaciu S., România - ghid turistic, Editura Garamond, Bucureşti, 2006.