Viata Urbana in Tara Romaneasca

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE p. 2
CAPITOLUL I - PRINCIPALELE TARGURI SI ORASE DIN TARA ROMANEASCA
1.1. Imaginea asezarilor urbane p. 5
1.2. Dinamica demografica a oraselor p. 12
CAPITOLUL II - ORASE PRIVILEGIATE SI ORASE DOMNESTI
2.1. Orase cu statut de resedinta domneasca p. 19
2.1.1. Campulung p. 19
2.1.2. Curtea de Arges p. 25
2.1.3. Targoviste p. 28
2.1.4. Bucuresti - resedinta domneasca p. 30
2.2. Orase cu statut de resedinta temporara p. 33
CAPITOLUL III - ORASELE - CENTRE MESTESUGARESTI SI COMERCIALE ALE TARII ROMANESTI
3.1. Dezvoltarea economica si comerciala a oraselor din Tara Romaneasca p. 39
3.2. Categorii socio-profesionale in mediul urban p. 48
CONCLUZII p. 52
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA p. 55


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Am ales sa abordez aceasta tema pentru ca eu cred ca pretutindeni in lume, si la noi aparitia si dezvoltarea oraselor constituie una dintre problemele fundamentale ale istoriei medievale romanesti.
Lucrarea este structurata in trei capitole in care analizez inceputurile procesului de urbanizare in Tara Romaneasca.
In primul capitol prezint principale targuri si orase in Tara Romaneasca. In Tara Romaneasca prevaleaza elementul politic si comercial in evolutia asezarilor spre stadiul urban. Intr-un interval de timp uneori extrem de scurt, o serie de asezari care au avut un rol politic sau religios proeminent, au devenit orase infloritoare. Este cazul Curtii de Arges si Targovistei, care intr-o prima etapa au fost resedinte domnesti si sedii episcopale, iar in subsidiar au indeplinit si functii economice.
In ceea ce priveste semnificatia termenilor de targ, trebuie mentionat ca in Tara Romaneasca, cancelaria domneasca a intrebuintat in documentele redactate in limba slava patru denumiri pentru a desemna o asezare urbana: 1. gorod - oras si cetate; 2. misto (miasto); 3. targ; 4. oras. 
In cel de-al doilea capitol prezint cele mai importante orase din Tara Romaneasca, care au avut statut de resedinta domneasca si temporara. In istoriografia noastra se remarca in ultima vreme un viu interes pentru studiul oraselor, al originei lor si al momentului de conturare a vietii materiale urbane, desprinsa de cea taraneasca. O serie de probleme, legate mai cu seama de datele pe care le prezinta documentele si care urmaresc in principal cresterea si diferentierea mestesugarilor sau circulatia marfurilor, au fost cercetate si, in parte, solutionate. Pentru Tara Romaneasca resedintele domnesti au fost la: Campulung, Curtea de Arges, Targoviste, Bucuresti.
In capitolul al treilea analizez dezvoltarea economica si comerciala a oraselor din Tara Romaneasca. orasele din Tara Romaneasca au fost, in primul rand, centre de schimb si mai putin de productie mestesugareasca. Cele mai multe si-au mentinut si trasaturile de economie agricola, intinsele terenuri pentru agricultura reprezentand baza de aprovizionare cea mai apropiata, hinterlandul oraselor.
Orasele concentrau multi negustori si mestesugari, din diverse branse, intretineau stranse legaturi cu mediul urban transilvan si polon, iar in unele cazuri intalnim tineri ucenici trimisi cu mare cheltuiala sa se perfectioneze in anumite domenii peste granite. Activitatile de comert erau stimulate de tranzitul marfurilor vehiculate pe marile circuite de schimb ale lumii europene, dar si de deschiderea pietei locale spre produse de lux pe piata europeana. Un numar insemnat de marfuri, de la stofe fine englezesti, matasuri, blanuri, covoare, bumbac, pahare de cristal din Boemia, cutite din Austria, pana la mirodenii, era destinat curtii domnitorului, dar si altor categorii de locuitori din Valahia.
Functia de resedinta domneasca (cetate de scaun) a determinat o dezvoltare mai ampla a curtilor domnesti, in raport cu celelalte curti locale. In paralel, in secolele al XIV-lea si al XV-lea, prezenta obligatorie a boierilor (dregatori) a facilitat aparitia unor zone rezidentiale in care acestia si-au ridicat curti.
Din documentele vremii, atatea cate s-au pastrat, rezulta ca meseriasii si negustorii erau prezenti masiv in targurile si orasele din Tara Romaneasca in prima jumatate a secolului al XV-lea. 
Studierea istoriei oraselor, ca parte integranta a istoriei Romaniei, este posibila doar pe baza izvoarelor, indeosebi a celor contemporane cu evenimentele relatate. In acest sens, de un real folos este studierea comparata a izvoarelor scrise (fie ele documentare - interne sau externe - juridice, narative, epigrafice, cartografice, numismatice, sigilografice, heraldice) si a celor arheologice, acestea din urma intregind sau completand lacunele celorlalte.
Primele consemnari in documente ale oraselor - ca de altfel si a majoritatii asezarilor rurale din Tara Romaneasca - au fost facute ceva mai tarziu, decalajul cronologic intre momentul mentinerii documentare fata de inceputurile lor, constatate arheologic, cifrandu-se la un secol, un secol si jumatate si mai rar, chiar doua secole.
O contributie majora privind geneza si primele secole de evolutie urbana a adus cercetarea arheologica. Practic, toate vetrele oraselor-capitala si a oraselor constituie in conditiile specifice spatiului romanesc au cunoscut ample investigatii arheologice, deseori prin sapaturi de salvare, in lumina carora putem aprecia ca s-au obtinut rezultate ce depasesc atat informatia documentarp, cat si modestele aprecieri datorate cronicarilor. Prin aceste observatii si cercetari s-au formulat concluzii privind nucleul de formare urbana, dotarile edilitar-urbanistice, tipul de locuinta si alte aspecte privind habitatul. Unele dintre aceste concluzii si-au gasit reflectarea in prestigioase monografii arheologice sau in studii de cert interes stiintific elaborate de specialisti din universitati si institute de cercetare, dar si de catre cercetatorii muzeelor nationale si judetene.
Intre arheologii care au efectuat sapaturi sistematice pe raza unor orase medievale romanesti, ii mentionam pe: Alexandru Andronic, Ion Barnea, Stela Cheptea, Nicolae Constantinescu, Petre Diaconu, Grigore Florescu, Radu Florescu, Mircea D. Matei, Eugenia Neamtu, Vasile Neamtu, Stefan Olteanu, Panait I. Panait, Marcel Tanasachi si multi altii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Viata Urbana in Tara Romaneasca.doc

Bibliografie

Barbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea, Serban, Teodor, Pompiliu, Istoria Romaniei, Bucuresti, Editura Corint, 2005
Bratianu, Gheorghe, I., Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1980
Dobrescu, Nicolae, Intemeierea Mitropoliilor si a celor dintai manastiri din tara, Bucuresti, 1906
Giurescu, C.C., Istoria romanilor, vol. I, Bucuresti, ed. a V-a, 1946
Giurescu, Dinu C., Tara Romaneasca in secolele XIV-XV, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1973
Iorga, Nicolae, Dezvoltarea politicii externe a poporului romanesc, Bucuresti, Editura Casa Romaneasca, 1920
Iorga, Nicolae, Istoria bisericii romanesti, vol. I, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1957
Iorga, Nicolae, Locul romanilor in istoria universala, Bucuresti, Editura Academiei, 1985
Istoria Romaniei, compendiu, editia a III-a revizuita si adaugita, sub redactia academicianului Prof. Univ. Stefan Pascu, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1974
Pacurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R., 2006
Stefanescu, Stefan, Bania in Tara Romaneasca, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1965
Panaitescu, Petre P., Introducere in istoria culturii romanesti, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969
Iorga, Nicolae, Istoria bisericii romanesti si a vietii religioase a romanilor, Bucuresti, 1951
Vartosu, Emil, Titulatura domnilor si asocierea la domnie in Tara Romaneasca si Moldova, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1960


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!